* Primele date preliminare ale analizei cantitative pentru strategia naţională, la evenimentul organizat de energynomics.ro şi Romexpo, în deschiderea ExpoEnergiE

Strategia energetică a României pune în centru consumatorul şi este construită în jurul a cinci obiective fundamentale. La bază se află „Modernizarea sistemului de guvernanță energetică”, iar documentul aflat astăzi în faza finală de elaborare la Ministerul Energiei va constitui punctul de pornire în acest sens: prima modelare matematică, folosind date comparabile cu cele utilizate la nivel european, pentru a proiecta viitorul sistemului energetic din România pe trei scenarii principale de dezvoltare pentru anul 2030.

Ministrul Energiei Victor Grigorescu a expus în premieră în cadrul conferinţei „Expertiza românească pentru noua revoluţie energetică” datele preliminare rezultate în urma analizei cantitative la care lucrează încă alături de consorţiul format din Ernst & Young și E3Modelling. Forma finală a Strategiei Energetice a României 2016-2030, cu perspectiva anului 2050 va fi făcută publică în următoarele săptămâni au promis reprezentanţii ministerul Economiei. În urma dezbaterilor, documentul va fi asumat de Guvernul României.

Radu Dudău, consilier al ministerului Energiei, responsabil pentru elaborarea Strategiei Energetice Naţionale, a expus concluziile preliminare ale modelării cantitative, care arată că pentru următorii 10-15 ani, necesarul de investiţii pentru sectorul energetic ar putea ajunge până la 1,5 – 2 miliarde de euro pe an. Oficialul a precizat că forma finală a strategiei va detalia destinaţiile acestor investiţii, pe fiecare sector în parte.

Calculele ministerului Energiei arată că prețul energiei la consumatorul final va creşte până în 2030, pe fondul creșterii graduale, în special după anul 2020, a prețului combustibililor fosili. De asemenea, investițiile în infrastructura de transport și distribuție a energiei se vor reflecta în prețul la nivelul consumatorului final. Radu Dudău a precizat, totodată, că în intervalul menţionat „creșterea nivelului de trai va compensa energia mai scumpă, astfel că ponderea cheltuielilor cu energia ar putea rămâne constantă”.

Consumul de energie va creşte uşor

Calculele preliminare prezentate de ministerul Energiei arată că până în 2030 consumul final de energie va creşte uşor, menţinându-se între 20 şi 23 de milioane de tone echivalent petrol (tep). Proiecţiile indică faptul că industria îşi va menţine o pondere de circa 30%, consumul rezidenţial şi consumul terţiar vor scădea uşor (de la 33,6%, în 2015, la 31,7%, în 2030 – respectiv de la 11,1%, în 2015, la 10,3%, în 2030). Singur consumul din transporturi va înregistra o creştere mai clară a ponderii: de la 26,1% din total, în 2015, la 28,4%, în 2030.

La nivel consumatorilor casnici, consumul de gaze naturale este aşteptat să crească până la o pondere de peste 42% în 2030 (faţă de 30,5%, în 2015), în detrimentul biomasei (lemne de foc), a cărei pondere ar urma să se reducă la jumătate (de la 40,7% din total, în 2015, la 19,8%, în 2030). Per total, consumul de energie finală la nivelul consumatorilor casnici va scădea sub 7 milioane tep, în 2030, după creşteri mici în intervalul 2015-2025.

Producţia de energie va creşte cu 17,5%, până în 2030

Proiecţiile ministerului Energiei indică un avans substanţial al producţiei de electricitate în următorii 15 ani, de la 61,06 MWh în 2015, la 72,77 MWh, în 2030. Aceasta chiar în condiţiile în care capacităţile instalate ar urma să urce cu numai 12% (de la 21,14 GW, la 23,68 GW).

Mix-ul energetic se va menţine echilibrat:

• hidro: 25% (2015) – 26% (2030)
• nuclear 17% (2015) – 16% (2030)
• eolian 8% (2015) – 22% (2030)
• solar 2% (2015) – 6% (2030)
• cărbune 34% (2015) – 5% (2030)
• gaz natural 12% (2015) – 21% (2030)
• biomasă 1% (2015) – 3% (2030)

Rol crescut pentru gazul natural

În mixul energiei electrice va creşte rolul gazului natural, ca resursă de tranziţie în direcţia decarbonizării, chiar în condiţiile în care este anticipată scăderea producției onshore, odată cu depletarea accentuată a zăcămintelor în exploatare, în principal în scenariul menţinerii unor prețuri mici pe pieţele internaţionale. Tema a fost abordată şi de ministrul Victor Grigorescu, care a afirmat că România trebuie să înceapă imediat să rezolve problema scăderii rezervelor de ţiţei şi gaze, întrucât proiectele petroliere necesită o perioadă lungă de timp pentru a fi dezvoltate. „Am făcut foarte puţină explorare, iar faptul că rezervele dovedite urmează un curs descrescător înseamnă că trebuie să ne concentrăm foarte mult pe zona aceasta”, a susţinut ministrul.

O necunoscută care poate avea un impact major asupra proiecţiilor este intrarea (sau nu) în producţie a gazului de la Marea Neagră. Pe această temă, Radu Dudău a precizat că urmează să fie realizat un aşa-numit „test de stres”, întrucât producția din Marea Neagră are un rol important în asigurarea securității în aprovizionare, dar şi un mare impact potenţial din punct de vedere economic.

Ponderea regenerabilelor ar putea scădea

„La un cost în continuare ridicat al capitalului, ponderea SRE ar putea scădea în anul 2030 față de 2015, în lipsa unei noi scheme de sprijin”, arată concluziile preliminare ale modelării cantitative, prezentate de ministerul Energiei la „Expertiza românească pentru noua revoluţie energetică”. În scenariul cel mai optimist, ponderea energiilor regenerabile în mixul de energie electrică ar putea depăşi 80% după anul 2050. Radu Dudău a precizat că proiecţiile, în acest sector, dar şi în celelalte, nu au luat în calcul modificări de anvergură ale cadrului legislativ naţional (de ex. impunerea unor limitări la achiziţia de autoturisme având motoare cu combustie internă, după modele deja aplicate sau în discuţie în Olanda şi Germania), ale ţintelor obligatorii la nivel european (de ex. preţul certificatelor ETS) sau evoluţii accelerate ale noilor tehnologii (maşini electrice, stocarea electricităţii, gazeificare etc).

Cărbunele este esenţial pentru rezilienţa sistemului energetic

O altă necunoscută are legătură cu sectorul cărbunelui. Pe de o parte, deciziile care vor fi luate la nivel european cu privire la prețul certificatelor ETS vor pune o presiune în creştere pentru producătorii din acest sector. În acelaşi timp, cărbunele, ca resursă strategică pentru asigurarea rezilienţei sistemul energetic naţional, ar putea beneficia de un tratament special care să permită o tranziţie lentă către alte tipuri de resurse, în următorii 15-20 de ani.

Aceasta este una dintre priorităţile de politică energetică ale României pentru perioada imediat următoare. Corina Popescu, secretar de stat în cadrul ministerului Energiei, a precizat în cadrul conferinţei „Expertiza românească pentru noua revoluţie energetică” că strategia energetică, odată finalizată, va oferi instrumentul de analiză şi cifrele documentate pentru ca reprezentanţii României să poată să susţină poziţii favorabile economiei naţionale în dezbaterile deja în curs la nivel european. „Noi ne-am concentrat analizele pe anul 2030 pentru că în perioada următoare vom avea de negociat ţintele pentru anul 2030. În perioada următoare va fi o mare efervescenţă la nivel european pentru că suntem înainte de schimbarea şi de publicarea a cinci mari directive cu impact direct asupra României. Vorbesc despre directiva pe regenerabile, directiva pe eficienţă energetică, directiva pe new market design, directiva pe CO2 şi directiva pentru guvernanţă în energie. Dacă ştim să ne jucăm cartea putem să fim un transfer de inteligenţă şi de bune practici din zona centrală în zona sud-est europeană, unde este potenţial de creştere”, a explicat Corina Popescu.

Strategia – instrument de bună guvernanţă

Strategia energetică şi modelarea cantitativă vin cu imaginea de astăzi a sistemului energetic românesc şi cu proiecţiile econometrice care pot fi realizate acum. Acestea vor trebui însoţite de mijloace de evaluare dinamică, astfel încât guvernanța energetică (în principal deciziile la nivelul Executivului şi al Parlamentului) să devină flexibile, transparente şi coerente. Doar în urma modernizării sistemului de guvernanță energetică vor putea fi urmărite celelalte obiective: securitate energetică, energie curată, pieţe competitive, pentru a ajunge la ţinta principală: reducerea sărăciei energetice și protecția consumatorului vulnerabil.

„Expertiza românească pentru noua revoluţie energetică” a fost un eveniment organizat de energynomics.ro şi Romexpo, sub egida ministerului Energiei, cu sprijinul Siemens, LCM Systems, Roycroft&Ross, al partenerului strategic ACUE – Federația Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie şi al partenerilor media: Radio România Actualităţi şi Radio România Bucureşti fm.

Au luat parte la conferinţă şi au participat la dezbatere peste 180 de experţi, reprezentanți de la: ABIEC, Academia Română, Accomodation, ACUE, Aderro GP Energy, Adrem, Agerpres, Aggreko, ALD Automotive, Ambasada Chinei, Ambasada Republicii Bulgaria, Ambasada Rusiei, Ambasada SUA, Ambasada Ungariei, Amromco, ANRE (Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei), ANRM, ARBIO, ARPEE, ASE, Asociaţia Furnizorilor de Energie Electrica din Romania – AFEER, Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale, Aspen Institute, Banca Transilvania, BCR, BCR Pensii, BERD, Bioenergy Suceava, Black Sea Oil & Gas, Brikston Construction Solutions, Brinel, BT Capital Partners, Bteam, BVB, Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK România), Can & Power, casadetraduceri, CCIR, CEC Bank, CEMS, CMS, CNR-CME, Complexul Energetic Oltenia, Conpet, Consiliul Concurenţei, Control Point, DNV GL – Oil & Gas, Electra Norte, Electromagnetica SA, Elsaco Esco, Enel Energie, Energobit, EnergoNuclear, Energy-Serv SRL, Escorom, Evenimentul Zilei, Exxon Mobil, Foto Services, GE Power Services, GestampWind, Govnet, Greenpeace România, Hidroconstrucţia, Hidroelectrica, Hidrotarniţa, Honeywell România SRL, Horvath & Partners, Hunt Oil, INCDE ICEMENERG, Invest Energy, Jereh, JIS Consultanţă SRL, Kerui Petroleum Equipment, KPMG, LCM Systems, Lukoil Lubricants, Lukoil Petrotel, Mazars Romania SRL, Ministerul Energiei, Mitsubishi, Nei Guard, News.ro, NextEnergies Consultants, NIS PETROL, NKT Cables, OMV Petrom, PATRES, Petprod, Piaţa Financiară, PNE Wind România, Radio România Actualităţi, RATEN, RBSTA, Repower, Revista Economistul, ROA, România Press, România TV, Romelectro, Romgaz, ROPEPCA, Rottco, Royal Danish Embassy, RoyCroft&Ross, S&T, S.C. Q SRL, Şerban & Musneci, Siemens România, SIPG, Smart EPC OM SRL, Telekom România, Unicredit, Union Cont Expert, Univers Ingineresc, Valmet Technology Oy, Video Services, Voith Hydro, Voith Turbo, WPD, WSB Energie Verde SRL.