România îşi asumă stocarea ca prioritate zero a sistemului energetic național, iar prin contractele semnate luni pe PNRR vom atinge deja 20% din necesarul de stocare al țării, susține ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
Potrivit unui comunicat citat de Agerpres, Ministerul Energiei a îndeplinit încă două jaloane din PNRR, pentru capacități de stocare în baterii şi producția de panouri fotovoltaice.
„România îşi asumă stocarea ca prioritate zero a sistemului energetic național, iar prin contractele semnate azi pe PNRR vom atinge deja 20% din necesarul de stocare al țării. Mai mult, prin finanțarea fabricii de panouri fotovoltaice de la Bârlad cu 33 de milioane de euro, fonduri nerambursabile, începem revitalizarea industriei româneşti în contextul tranziției energetice”, a declarat Sebastian Burduja, citat în comunicat.
Ministrul Energiei a semnat luni, 4 noiembrie 2024, mai multe contracte de investiții cheie pentru securitatea energetică a României.
Potrivit sursei citate, cinci proiecte semnate luni susțin stocarea energiei în baterii, parte din Apelul de Proiecte PNRR/2022/C6/M Energie şi contribuie cu o capacitate totală de 791,48 MWh.
Sprijinul nerambursabil este în valoare de peste 30 milioane de euro, bani asigurați prin PNRR.
„Este esențial să ne asigurăm că, în viitor, sistemul energetic poate face față cererii în orele de vârf, asigurând stabilitatea sistemului energetic național şi permițându-ne să beneficiem de energia verde produsă de parcurile solare şi eoliene şi atunci când nu străluceşte soarele sau nu bate vântul. Cu cat adăugăm mai mulți MW în capacități de producție de energie verde, deci intermitentă, cu atât mai mare este nevoia de stocare. Toate aceste investiții se vor vedea în anii următori în facturi mai mici pentru români şi pentru companiile din țara noastră”, a completat ministrul Energiei.
Proiectele semnate includ: Aukera Project Company Delta SRL – Proiect de 299.75 MWh în Gura Ialomiței, județul Ialomița, cu un ajutor de stat de 9,89 milioane euro; Baboia Solar Plant SRL – Proiect de 121.92 MWh în Ogrezeni, județul Giurgiu, cu un ajutor de 6,05 milioane euro; HQ Plus SRL – Proiect de 79.24 MWh în comuna Sânpaul, județul Mureş, cu 4,27 milioane euro; Energy Capital Group SRL – Proiect de 199.13 MWh în satul Iaz, județul Caraş-Severin, cu 10,71 milioane euro; HQ Curat SRL – Proiect de 91.44 MWh în comuna Sânpaul, județul Mureş, cu 4,93 milioane euro.
„Pe acest apel au fost depuse 118 proiecte. Au fost aprobate 38, sub rezerva încadrării în bugetul măsurii, iar pentru 13 proiecte s-au transmis deja notificările de precontractare. Aceste 13 proiecte au o valoare totală a ajutorului de stat solicitat de 73,759,052.16 euro si o capacitate instalată totală de cca 1575 MWh”, se menționează în comunicat.
Tot luni, ministrul Energiei a semnat „un contract istoric” pentru sprijinirea producției de panouri fotovoltaice în țara noastră. Prin apelul I 4.3, Sprijinirea investițiilor în întregul lanț valoric al celulelor şi panourilor fotovoltaice, au fost depuse cinci proiecte, dintre care trei au fost aprobate şi vor beneficia de un ajutor total de 47,79 milioane euro pentru o capacitate de 1.779 MW/an.
De asemenea, conform comunicatului, în data de 4 noiembrie 2024 a fost semnat un contract cu Heliomit SRL pentru construirea unei fabrici de panouri fotovoltaice la Bârlad, județul Vaslui, cu un ajutor de stat de 32,92 milioane euro şi o capacitate de 1.500 MW/an.
„Tranziția energetică include provocări, dar şi oportunități pe măsură. Miliardele de euro pe care am reuşit să le atragem pentru investiții în parcuri solare noi trebuie să rămână cât mai mult în România. De aceea, e o mare bucurie să putem finanța o fabrică mare de panouri fotovoltaice la Bârlad, în județul Vaslui, cu o capacitate de 1500MW. Este a doua astfel de investiție finanțată de ministerul energiei din PNRR, după cea din Sfântu Gheorghe. A început astfel revitalizarea industriei româneşti, iar ambiția este nu doar să nu mai importăm toate aceste echipamente din alte zone, ci să facem din România furnizor de calitate pentru întreaga piață europeană. Sprijinul de aproape 33 de milioane de euro va însemna locuri de muncă, salarii competitive într-o zonă mai puțin dezvoltată a țării şi şansa României de a beneficia din plin de tranziția energetică spre un viitor cu energie mai sigură, mai accesibilă şi mai verde. Toate aceste contracte semnate cu succes sunt meritul beneficiarilor care şi-au asumat investițiile, dar şi meritul unei echipe de super-profesonisti de la ministerul energiei, oameni minunați cărora le mulțumesc pentru ceea ce fac în fiecare zi”, a mai spus Sebastian Burduja.
De ce Ministerul Energiei nu finanteaza prin PNNR executarea unor obiective de interes similare cu cele prezentate, pentru firme care actionariat statul roman? Nu cred ca este potrivit ca banii din PNNR (care sunt si ai mei si ai tuturor cetatenilor tarii) sa mearga la firme private, multe cu actionariat din afara Romaniei, care, in curand, vor impune pretul pe piata de energie.