Ministerul Energiei intenționează să dezvolte un proiect de valorificare a energiei electrice produse din surse regenerabile prin producerea de hidrogen și stocarea acestuia în depozitele de gaze existente, a sugerat marți ministrul Anton Anton, în timpul audierilor pentru aprobarea bugetului Ministerului Energiei din cadrul comisiilor reunite de buget-finanțe din Parlament.

„Vrem să accesăm un program european prin care să introducem în România o idee care n-a mai fost introdusă în lumea asta (sic) – sau poate c-o fi fost făcută dar nu știu eu – și anume să acumulăm energie electrică în depozite de gaze. Adică, centrala de la Craiova o retehnologizăm. Alături de centrală, la 3 kilometri există un depozit, la Ghercești, iar în depozitul respectiv introducem gaze atunci când avem exces de energie electrică de la eoliene. […] Noi în România nu avem niciun fel de sistem de acumulare a energiei electrice. În Europa sunt 345 de sisteme de acumulare hidro, și noi n-avem niciunul în România”, a declarat ministrul Energiei, citat de Agerpres.

Putem bănui că ministrul Anton Anton s-a referit la “Inițiativa Hidrogen”, lansată de Austria, în septembrie 2018, la care România a aderat, prin care statele membre ale Uniunii Europene sunt invitate să contribuie la dezvoltarea de tehnologii prin care să se asigure o mai buna integrare a energiei regenerabile în rețelele electrice, precum și la utilizarea hidrogenului regenerabil în transport, stocare și producție de electricitate, în industrie și termoficare.

Pe 6 februarie, un studiu realizat de FCH JU, cu implicarea Comisiei Europene, a propus o foaie de parcurs pentru integrarea hidrogenului în tranziție energetică a Uniunii către decarbonizare, cu propuneri de ținte și evaluări ale impactului anticipat. Una dintre idei este că hidrogenul ar putea acoperi 24% din cererea finală de energie la nivel european în 2050 și ar contribui la crearea a 5.4 milioane de locuri de muncă.

Pe de altă parte, această abordare pare să fie divergentă față de susținerea arătată de ministrul Anton Anton, inclusiv în cadrul audierilor de marți, față de producătorii de electricitate pe bază de cărbune. Referindu-se la taxa de 2% din cifra de afaceri introdusă prin în OUG 114/2018, ministrul a apreciat că procentul „trebuie privit diferențiat la companiile care produc pe bază de cărbune față de companiile celelalte, care produc energie pe bază de gaze. La companiile pe bază de cărbune, costul energiei electrice e grevat de un procent de 40% din certificate”, a explicat ministrul Energiei.

Electroliza apei, care valorifică energia din surse regenerabile, este cea mai promițătoare soluție tehnologică a momentului pentru obținerea hidrogenului, în principal pentru că nu implică echipamente auxiliare de captare a carbonului, așa cum este cazul producției de hidrogen din gaze naturale prin procese de tipul steam methane reformer – SMR sau autothermal reformer – ATR.