Vineri, miniștrii mediului din UE trebuie să depășească diferendele referitoare la poziția de negociere a blocului în discuțiile internaționale pentru limitarea încălzirii globale şi este de așteptat să ceară un avans al negocierilor pentru a asigura un acord la nivel mondial privind schimbările climatice, conform Euractiv.com.
După ce se întâlnesc la Bruxelles, miniștrii vor anunța că blocul va susține un nou obiectiv global de reducere a emisiilor cu 60% până în 2050, și cu 100% până în 2100, în ciuda obiecțiilor inițiale ale unor țări precum Polonia, Ungaria și Republica Cehă, spun surse de rang înalt din interiorul UE. Este necesar un acord comun pentru ca Uniunea să se asigure că negociatorii ei pot cere un cadru internațional puternic pentru a limita încălzirea globală la nu mai mult de două grade peste nivelurile pre-industriale.
Înţelegerea trebuie să fie unanimă, deoarece șansele de a asigura o limită legală obligatorie asupra încălzirii globale la Conferința Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice (COP21) de la Paris din luna noiembrie sunt foarte slabe.
SUA este unul dintre cei mai mari poluatori din lume, împreună cu China. Una din liniile de ghidaj americane în discuții este că nu există un obiectiv legal internațional obligatoriu. Or, un astfel de acord internațional l-ar forța pe președintele Barack Obama să prezinte acordul într-un Congres ostil, condus de republicani.
În schimb, SUA a cerut un sistem în care guvernele stabilesc propriile lor angajamente de a reduce încălzirea globală. Acest sistem este sprijinit din țări precum China și India. La Paris se va negocia cât de des se vor întâlni guvernele pentru a efectua rapoartele cu privire la progresul lor și cum va fi asigurat progresul angajamentelor referitoare la schimbările climatice.
SUA face însă presiuni pentru ca întâlnirile privind schimbările climatice la nivel mondial să aibă loc o dată la cinci ani, ceea ce ar putea intra în conflict cu termenele UE. Blocul stabilește de obicei obiective pe zece ani, cum ar fi obiectivele climatice pentru 2020 și 2030, iar perioada de tranzacționare pe piața ETS a emisiilor de carbon este, de asemenea, stabilită la un deceniu.
Mai problematic este faptul de a securiza un avans al reducerilor în timp, în angajamentele guvernamentale făcute la intervale regulate. Acest lucru este necesar pentru a preveni o creştere cu două grade a încălzirii globale și pentru a determina ţările implicate să nu-şi stabilească ţinte similare sau mai slabe decât cele anterioare.
Proiectele documentelor pentru ședințele de vineri ale miniștrilor mediului au dezvăluit că unele state membre doresc să reformuleze regulile la Paris, astfel încât şi țările cu angajamentele pe un deceniu să participe la angajamentele cincinale. Alții doresc să fie introduse în taxt clauze care să nu permită reîntoarcerea la ţintele anterioare.
Rol central pentru UE?
Liz Gallagher, șeful think-tank-ului londonez de mediu E3G pe probleme de diplomaţie climatică, a declarat că rolul UE ar trebui să fie de a „perturba” orice complezenţă din partea SUA și China, țările aflate până acum în lumina reflectoarelor în discuțiile climatice. Nigel Purvis, CEO al Climate Advisers, o firma de consultanţă cu sediul la Washington, specializată în politica SUA privind schimbările climatice, este de acord. SUA a primit ce a vrut, spune Purvis, ceea ce a însemnat că eforturile diplomatice au slăbit.
Gallagher a declarat că UE ar putea revendica o poziție de lider în discuții numai prin construirea unor alianțe mai bune cu alte țări, pe care le-ar putea dobândi doar prin oferirea unor angajamente financiare credibile pentru țările în curs de dezvoltare. Dar proiectul de concluzii din 14 septembrie pentru Reuniunea ministerială de vineri a subliniat că nu prea mai este timp pentru a afce acest lucru.
Consiliul de Miniștri „notează volumul considerabil de lucru încă de făcut înainte de a ajunge la un rezultat la Paris”, și este „preocupat de lipsa de progrese substanțiale în textul de negociere de până acum”.