Orice specialist IT este un entuziast prin definiție, întrucât majoritatea ajung să facă această meserie datorită pasiunii pentru tehnologie. Câteodată însă, ei uită că tehnologia trebuie evaluată strict prin prisma valorii pe care o aduce clienților firmei pentru care lucrăm. „Prea des, tehnologia este promovată pur și simplu doar pentru că este nouă”, consideră Mircea Modran, Chief Information Officer, membru al echipei de management executiv al grupului Electrica SA. În opinia domniei-sale, trebuie să rămânem entuziaști, dar prudenți din perspectiva identificării și valorizării beneficiilor de business pe care le aduc noile tehnologii, fie că vorbim despre venituri financiare suplimentare, de scăderea unor cheltuieli, de reducerea unor riscuri operaționale sau de îmbunătățirea relației cu clienții.

Stimate domnule Mircea Modran, grupul Electrica trece deja printr-un amplu proces de modernizare a proceselor interne, pentru un plus de flexibilitate și eficiență. Ce rol joacă automatizarea digitală în acest proces mai larg?

Pornim de la truismul că automatizarea și digitalizarea reprezintă abordări obligatorii, care nu pot fi evitate într-o firmă de utilități. Totodată, este în general acceptat că digitalizarea și automatizarea au efect benefic imediat atunci când sistemele și procesele sunt relativ standardizate. În asemenea condiții, da, soluțiile de automatizare și digitalizare au un rol extrem de important, atât ca inițiativă internă în companie, cât și ca răspuns la cerințe din afara companiei, fie că vin de la reglementator, de la acționari sau de la legislația Uniunii Europene. Vorbim despre politici și viziuni extrem de ambițioase ale Uniunii Europene pe care ne dorim să le accelerăm și să le implementăm cu prioritate.

În ce stadiu se află acum Electrica din punctul de vedere al standardizării fluxurilor operaționale?

Electrica are în desfășurare cel puțin trei inițiative de standardizare și aliniere a proceselor interne în așa fel încât să se preteze subsecvent la automatizare și digitalizare. Probabil că acum este momentul potrivit pentru o serie de clarificări terminologice. Sunt trei termeni pe care lumea îi folosește, deseori fără să acorde suficientă atenție la semantica lor: digitizare, digitalizare și transformare digitală. Digitizarea este un fenomen care s-a dezvoltat constant în ultimii 20 de ani și care se referă la trecerea în format digital a unor elemente de informație care exista pe medii nedigitale (exemplu hârtie sau diverse alte medii purtătoare de informație). Ca exemple, scanarea unui text scris pe hârtie într-un fișier PDF pe calculator înseamnă că ai digitizat acea hârtie. La fel din zona audio – discurile de vinil, benzile de magnetofon, casetele de casetofon etc erau și sunt purtătoare ale unui semnal analog de sunet; convertirea sunetului în format MP3 a însemnat digitizarea acelui produs. Digitalizarea este mecanismul de interconectare (IT-ul folosește cuvântul interfațare) a mai multor elemente digitizate în scopul automatizării unui proces. De exemplu, atunci când un document este scanat și trimis pe e-mail, am digitalizat procesul de serviciu poștal clasic. Dacă efectuez aceste operațiuni în mod automat, înseamnă că am digitalizat și automatizat procesul de transmitere al documentelor. Transformarea digitală este un termen care de obicei se referă la transformările sociale, economice, câteodată chiar politice, pe care digitizarea și digitalizarea la scară largă le aduc. De exemplu, este în general acceptat că roboții vor avea un impact asupra categoriilor ocupaționale care includ operații repetitive. Deja impactul lor în industria auto pe liniile de asamblare este semnificativ în multe unități de producție ale acestei industrii. Dar exemplele de aplicații robotizate pot continua în toate domeniile, cu implementare într-un viitor relativ apropiat. Transformarea digitală declanșată de avansul tehnologic poate genera in extremis probleme semnificative sau doar ajustări structurale ocupaționale, reactive sau proactive, la nivelul întregii societăți…

… Sau la nivelul unei organizații mari, așa cum este Electrica? Credeți că ați putea întâmpina o anumită rezistență din partea oamenilor care s-ar putea teme de transformarea digitală?

Nu cred că putem vorbi despre teamă, este un termen prea radical! Oamenii care își fac datoria, care știu că au valoare pentru companie, nu se tem, dar sunt convins că există o îngrijorare și o curiozitate cu privire la dezvoltările viitoare. Cred că aceste forme de incertitudine trebuie abordate cu o deschidere totală, cu prezentarea exactă a faptelor, cu soluții și avantajele care decurg din aceste inițiative pentru toate părțile implicate. Oricâtă tehnologie am introduce, fiecare organizație se bazează în mod fundamental tot pe oamenii care cunosc procesele și înțeleg business-ul în care activează. Mai mult, în general se pleacă de la un anumit proces, se analizează și se identifică (sau nu…) eventuale opțiuni de optimizare. Abia după ce se decide pentru o anume opțiune intervine zona de tehnologie, de IT&C care propune soluțiile suport concrete pentru implementare. Mulți entuziaști tehnologic pornesc invers, de la întrebări de tipul “la ce am putea să folosim noi cutare descoperire tehnologică?” – consider că șansele de succes în aceasta variantă sunt mult mai reduse decât în abordarea precedentă. Și pentru mine, ca orice IT-ist curios, noile „gadget-uri” sunt interesante, dar drumul până în producție pentru a-și demonstra valoarea pentru companie este lung si cu mulți pași care nu trebuie ignorați.

Sunt convins că în optimizarea proceselor de business, componenta de IT&C este esențială, dar fluxul meu de abordare preferat este să pornim de la obiectivele de business și le susținem prin tehnologie, nu invers.

Care sunt liniile directoare ale strategiei digitale în cadrul Electrica SA? Țin ele mai degrabă sau exclusiv de implementarea contorizării inteligente?

La nivelul grupului Electrica avem trei tipuri de activități. Una este distribuția de energie electrică pe zone geografice definite, un monopol reglementat cu un anumit specific și conținut, de aici rezultând o anume specificitate de strategie digitală. A doua este furnizarea de energie electrică, un segment care are la rândul lui un conținut de digitizare și digitalizare specific. În fine, avem serviciile energetice, zonă în plină dezvoltare accelerată pe care am intensificat promovarea, cu nevoi particulare pe linia de strategie digitală. Sigur că strategia digitală a Grupului include imaginea de ansamblu și asigură evitarea direcțiilor divergente, adaptând însă atât nevoile cât și ritmul specific de implementare și cu respectarea obligațiile de separare („unbundling”) reglementate de actele normative în vigoare.

Există două orizonturi de timp pe care le avem în vedere în cadrul strategiei. Mai întâi ne raportăm la perioada 4-a de reglementare, care se termină în 2023. După încheierea perioadei a 4-a și intrarea în perioada a 5-a de reglementare vor fi probabil schimbări determinate de obiectivele și diversele elemente normative care vor fi adoptate de reglementator.

Al doilea orizont de timp pe care îl luăm în considerare este sfârșitul deceniului (undeva între 2028-2030). Acesta a apărut ca urmare a inițiativelor Uniunii Europene acceptate și adoptate de toate statele membre, inițiative care în ultimul pachet au obiective de digitalizare ce includ implementarea contorizării inteligente, care se preconizează să atingă un nivel extins la sfârșitul acestui interval. Atunci vom evalua nivelul atins de digitalizare și probabil va trebui să analizăm obiectivele noi pentru care putem ajuta cu tehnologia disponibilă la acel moment.

Care sunt principalele obiective ale Electrica pentru aceste orizonturi de timp?

În ceea ce privește distribuția, principalele obiective țin de eficientizarea business-ului și implementarea tehnologiilor care au impact în optimizarea afacerilor. Vorbim nu doar despre contoare inteligente, dar și de exemplu de elemente de învățare automată (machine learning) testată în vederea reducerii consumului propriu tehnologic. Conceptul respectiv se traduce de multe ori în automatizare utilizând sintagme cum ar fi „sistem suport pentru decizie” (Decision Support System, prescurtat DSS). Concret, procesul de business arată cam așa: achiziția de energie electrica pentru consumul propriu tehnologic se face continuu în funcție de proiecții pe termen scurt și mediu. Acestea sunt destul de dificil de făcut și sunt condiționate / parametrizate de foarte multă experiență, de o excelentă cunoaștere a pieței, atât consum cât și producție, și alți parametrii de o complexitate ridicată. În prezent testăm diverse mecanisme de tip DSS prin care o mașină să facă asemenea predicții pe baza conceptului de „machine learning” și să ajute în luarea deciziilor de către personalul responsabil. Căutăm să reducem astfel marja de eroare deschizând posibilitatea unor economii importante la costuri. Și în acest caz, decizia finală aparține unui om, dar ea se poate baza și pe estimările propuse de tehnologiile de tip machine learning.

Ne interesează de asemenea și soluții de tip rețea inteligentă, un concept interesant, cu costuri relativ mari de investiție, dar și cu un potențial foarte mare de eficientizare a costurilor de mentenanță și impact pozitiv asupra unor parametrii operaționali specifici (SAIDI, SAIFI).

Ce înseamnă rețeaua inteligentă pe lângă contoarele inteligente?

Rețeaua inteligentă oferă informații dincolo de raportarea nivelului de consum de energie într-o zonă sau perimetru oarecare. Un scenariu care servește ca exemplu sună cam așa: închipuiți-vă că datorită unor condiții meteo neobișnuite, vegetația pe un culoar de linii electrice se dezvoltă mai repede decât era anticipat; semnalul transmis de rețeaua inteligentă permite organizarea unei operațiuni urgente de curățire / toaletare a culoarului. Aceasta operație nu are nimic de-a face cu digitalizarea, dar informația în timp real despre un asemenea fenomen are valoare operativă relevantă. Alternativa unei decizii proactive în timp real este decizia reactivă declanșată ca urmare a incidentelor pe linia electrică provocate de creșterea neașteptat de accelerată a vegetației.

Menționez aici că există și în prezent un sistem de inspecție și evaluare, cu oameni care merg în teren și transmit asemenea informații. Dar un sistem de drone de inspecție, de exemplu, are un cost mai mic, o acuratețe mai mare și permite acoperirea de zone mai extinse cu frecventa de inspecție mai ridicată.

Un alt exemplu relevant e legat de conceptul de „status-based maintenance”. Există diverși senzori și diverse tehnologii care pot transmite date cu privire la gradul de uzură a unor elemente de rețea electrică (transformatoare, stâlpi, linii, puncte de distribuție etc). Este un fel de avertizare în avans că trebuie făcută întreținerea și mentenanța chiar dacă nu a fost inclusă înainte într-un calendar general prestabilit (conform cu conceptul utilizat in prezent de „time-based maintenance”). Accesul la date operaționale în timp real și rapoartele legate de potențiale evenimente tehnice punctuale cu impact negativ sunt extrem de utile și relevante, așa încât pe baza lor se poate decide intervenția imediată.

Suntem încă la început în ceea ce privește abordarea de tip „status-based maintenance”. Lucrăm la diverse proiecte-pilot în baza cărora să analizăm raportul dintre costuri și valoarea adăugată, pentru a decide eventual extinderea unei anume soluții la scară largă. Vorbim de investiții semnificative, evident.

Sunt aceste investiții recunoscute de reglementator?

Investițiile recunoscute de reglementator sunt de două tipuri: investiții realizate direct pentru rețeaua electrică de distribuție și respectiv alte tipuri de investiții care includ o varietate de costuri de investiții necesare indirect pentru rețeaua electrică de distribuție; deocamdată, investițiile în IT&C sunt din categoria „alte tipuri de investiții”. Raportul dintre cele două categorii a fost până nu de mult 90% – 10%, la acest moment este 85% – 15%.

Este de discutat și de clarificat aici existența unor categorii tehnologice care tradițional provin din IT&C-ul clasic, dar au migrat conceptual spre zona de comandă și control a rețelelor electrice. Mă refer aici cel puțin la elementele de securitate cibernetică și elementele de tehnologie operațională (numită în multe studii OT – „operational tehnology”). Senzorii instalați pe stâlpi, de exemplu, sunt parte integrantă din rețeaua electrică, dar provin din categoria de tehnologie operațională. În plus, senzorii comunică și transmit informații prin intermediul unor linii de comunicații la servere dedicate – sunt liniile și serverele parte din rețeaua electrică sau sunt parte din clasicul IT&C? Apartenența acestei zone este încă nedefinită și este nevoie de mai multă claritate.

Rămâne să argumentăm importanța pentru rețeaua electrică de distribuție a tehnologiei operaționale, tehnologiei de control SCADA, fibra optică prin intermediul căreia se pot controla de la distanță parametrii unei stații de transformare și se pot da comenzi. Comenzile se dau pe baza unor calculatoare de proces care nu sunt amplasate în stația de transformare – sunt costurile pentru acționarea de la distanță parte din costuri de rețea sau parte din clasicul IT&C?

Care sunt locul și rolul digitalizării în segmentul de furnizare?

Când tragem linia, noi existăm pentru clienții noștri și de aceea avem numeroase inițiative pentru a ajunge mai aproape de ei. În principal vorbim despre interacțiune pe internet, plăți automate și alte servicii prin care optimizam timpul și reducem costurile pentru clienți.

Dar dincolo de plăți, putem vorbi despre servicii adiționale la un contract existent care pot include evaluarea consumului și eficienței energetice, de exemplu. Mai propunem servicii de monitorizare IoT, instalarea de panouri solare și multe alte opțiuni bazate și pe tehnologia digitală specifică adoptată.

Care sunt principalele schimbări pe care clienții și partenerii de afaceri ai Electrica le vor constata în următorii 3-5 ani, datorită implementării strategiilor digitale?

Clienții vor descoperi că Electrica este o companie mai prietenoasă, un partener de încredere care îi cunoaște, le știe problemele și îi ajută cu oferte personalizate. Chiar dacă suntem o companie mare, ne propunem ca relația cu fiecare din clienți să fie cât mai individualizată. Pentru aceasta, digitalizarea vine cu posibilități multiple de optimizare a proceselor, De exemplu, în prezent, o schimbare solicitată unei companii de utilități se rezolva în zile, câteodată în săptămâni. Dacă am digitaliza procesul de gestionare a unor cereri standardizate, am putea răspunde și rezolva în câteva ore, cu mai mult timp disponibil pentru analiza fiecărui caz particular ne-standard.

Mă aștept ca automatizarea și digitalizarea activităților din marile companii energetice să continue să fie una dintre tendințele susținute puternic de tehnologie, fie ea IT sau OT. Rămân totuși numeroase elemente de evaluat și gestionat, atât raportul costuri versus beneficii, cât și raportul dintre beneficii și riscurile aplicării noilor tehnologiilor informatice care evoluează permanent și accelerat.