Aida Szilagyi, președintele Centrului Național pentru Producție și Consum Durabile
Alex Petrovici, Director al Asociației Orașelor din România

Schimbările climatice reprezintă o provocare globală majoră pentru omenire, deoarece este sunt strâns legate de supraviețuirea umană și de dezvoltarea economiilor naționale. Țările în curs de dezvoltare, dar și unele țări aflate în tranziție, se confruntă cu sarcini descurajatoare și cu presiuni crescânde în cadrul negocierilor internaționale privind schimbările climatice.

Pentru a pune în aplicare inițiativele din domeniul creșterii capacitații internaționale pentru combaterea schimbărilor climatice, inițiative anunțate de președintele Xi Jinping la COP21, în cadrul sprijinului financiar al fondurilor de cooperare internațională, Comisia Naționala pentru Dezvoltare și Reformă în cooperare cu Academia Chineză de Cercetare a Științelor de Mediu a organizat programul de instruire „Cooperarea Sud – Sud în vederea abordării schimbărilor climatice: Seminar privind conservarea energiei și dezvoltarea industriei cu emisii scăzute de carbon”. Seminarul a fost organizat în scopul de a împărtăși experiența Chinei și practicile de succes privind schimbările climatice, conservarea energiei și dezvoltarea industriilor cu emisii scăzute de carbon cu țări în curs de dezvoltare și în tranziție și cu personalul tehnic din aceste țări.

Temele majore abordate în cadrul seminarului s-au referit la politicile, măsurile, eforturile și contribuțiile guvernului chinez pentru combaterea schimbărilor climatice. Seminarul a inclus teme precum gestionarea globală a climei, strategia și politică Chinei privind schimbările climatice, dezvoltarea industriei și a tehnologilor cu emisii scăzute de dioxid de carbon, modalități de transfer și cooperare internațională a tehnologiei și cunoașterii etc.

Seminarul a inclus prezentări ale unor personalități marcante din China, experți și cadre de conducere a institutelor de cercetare din domeniu, discuții de grup incitante și vizite în companii specializate precum United Power – cel mai mare producător și dezvoltator de parcuri eoliene din China, Yngly – companie producătoare de sisteme fotovoltaice și dezvoltatoare de aplicații PV pentru multiple utilizări, centre de cercetare în domeniul protecției mediului și proiecte pilot în orașele Baoding și Beijing.

80% din energia chineză se bazează pe cărbune

China, țara cu cea mai numeroasă populație și cu economia cea mai dinamică din lume, se bazează în proporție de 80% pe producerea energiei din cărbune, fiind în consecință și cel mai mare emițător de gaze cu efect de seră de pe planetă. Dezvoltarea economică fulminantă a determinat o creștere exponențială a cererii de energie; spre exemplu, în anul 2014 existau 42 de milioane de companii, 70% dintre acestea fiind în sectorul producției industriale, cu 50% mai multe decât în anul 2006, ajungând la un număr record de 70 milioane în anul 2017. Aceste companii prezintă o cerere masivă de energie electrică, produsă în proporție covârșitoare prin arderea cărbunelui. Mai mult decât atât, creșterea condițiilor de trai și dezvoltarea orașelor sunt factori cheie care contribuie în egală măsură la creșterea cererii de energie în special în perioada de iarnă, toate acestea în condițiile în care eficiența producerii energiei din cărbune rămâne una scăzută, la fel și eficiența sistemelor de distribuție a energiei. Dezvoltarea industrială și urbană s-a făcut cu un cost, cel al poluării care afectează în mod direct sănătatea populației, dar și calitatea aerului, a solului și a apelor, o stare de fapt tot mai acut conștientizată de autoritățile chineze.

Intensitatea energetică a scăzut cu 33,8% între 2005 și 2015

Politicile industriale și măsurile economice adoptate în ultimii 10 ani încurajează tranziția către o economie cu emisii reduse de carbon, stimulând eficiența energetică și producerea energiei regenerabile. Reforma energetică a impus eficientizarea agențiilor guvernamentale, reforma întreprinderilor deținute de stat și marketizarea energiei prin cultivarea unei structuri moderne și competitive a pieței energetice. Reforma energiei a integrat considerații de mediu și a promovat un pachet de politici concentrate pe stimularea producerii energiei regenerabile prin preț, taxe și stimulente, dar și prin obligații în ceea ce privește eficiența energetică. Acțiunile au determinat creșterea capacității de producție a energiei regenerabile de până la 6,28 ori între anii 2004 și 2015, cu o putere instalată din energie solară de 43 de GW și energie eoliană de 130 de GW în 2015, la o rată de creștere medie de 36%, în timp ce consumul de energie raportat la produsul intern brut a scăzut cu aproximativ 33,8% între anii 2005 și 2015.

Una dintre politicile de preț promovate se referă la taxarea suplimentară a întreprinderilor care dețin tehnologii învechite și au performanțe scăzute în domeniul energetic și al mediului, acestea fiind obligate să plătească o taxa de 0,014 până la 0, 04 eurocenți / kWh, sau chiar să-și închidă activitatea, în timp ce injectarea energiei regenerabile în rețea este încurajată prin acordarea unor stimulente bazate pe volumele introduse în sistem. Începând cu anul 2006, subvențiile acordate energiei din combustibili fosili au fost reduse în mod dramatic, iar liberalizarea prețului combustibililor lichizi a accelerat trecerea la un sistem de piață. S-au pus bazele unei surse de capital stabile prin constituirea unui fond special bazat inclusiv pe aplicarea unor taxe suplimentare corporațiilor, reducerea rabaturilor la impozitul pe export sau colectarea taxelor provenite din vânzarea combustibililor lichizi sau deținerea de autovehicule.

Ținta de energia regenerabilă este la 13% din consum

Mai mult decât atât, au fost alocate ținte de conservare a energiei și producere a energiei regenerabile pentru întreprinderile mari și pentru guvernele provinciilor chineze. Programul pentru întreprinderi este cunoscut sub denumirea de “Topul 1000 al Întreprinderilor mari consumatoare de energie 2006-2010, respectiv 2011-2015”. Obligațiile transferate provinciilor constau în asumarea unor ținte de consum de energie regenerabile de până la 13% din consumul total de energie al provinciei, acestea putând fi realizate prin adoptarea unor proiecte bazate pe energie regenerabilă, prin retehnologizarea centralelor termice sau prin adoptarea unor mecanisme de comercializare a emisiilor cu efect de seră. În același timp, instalarea unor sisteme de monitorizare a emisiilor de gaze cu efect de seră și de evaluare a progreselor obținute este obligatorie. Aceste politici au avut un impact pozitiv și în ceea ce privește crearea de locuri de muncă verzi, aproximativ 600.000 de oameni lucrând în prezent în 5000 de companii de tip ESCO, cu cifre de afaceri de peste 50 miliarde de dolari pe an.

China își propune să joace un rol major în cadrul climatului global și a să preia leadership-ul în lupta pentru stoparea schimbările climatice. Principalul motor al acestei noi abordări a Chinei este trecerea la un nou model de dezvoltare economică cunoscut sub numele de “New Normal”. Începând cu aplicarea celui de al 12-lea Plan Cincinal (2011-2015), politica economică a Chinei prioritizează tranziția de la dezvoltarea industriei grele, a exporturilor și a investițiilor intens consumatoare de energie, la o economie mult mai echilibrată, caracterizată printr-o creștere moderată, cu un rol crescut al serviciilor și al consumului casnic, inclusiv cu un accent pus pe inovare și tehnologii cu emisii reduse de carbon. Această tranziție i-a permis Chinei să-și reformuleze prioritățile în cadrul negocierilor internaționale și să pregătească intensificarea cooperării pentru reducerea schimbărilor climatice cu statele relevante din această privință.

Propuneri de parteneriat România-China în domeniul energie-climă

China contribuie activ la intensificarea cooperării între state, inclusiv în cadrul organizațiilor internaționale, prin acțiunile desfășurate în cadrul Programului de Cooperare Sud-Sud sau al inițiativei One Belt-One Road. Prioritățile sunt asigurarea sustenabilității investițiilor în țările în curs de dezvoltare și emergente, dar și educarea și conștientizarea a 10.000 de specialiști din aceste țări în cadrul unor programe precum cel la care am avut onoarea să participăm.

Cooperarea este un cuvânt cheie pentru guvernul și mediul de afaceri chinez. În acest sens am fost solicitați să propunem modele și idei de cooperare în cadrul Raportului de țară pe care l-am elaborate pe parcursul seminarului. Aceste idei și propuneri sunt redate aici în speranța că entitățile interesate din România le vor prelua și le vor dezvolta:

• Realizarea unui proiect pilot de tip “eco-city”, cu suport din partea instituțiilor experimentate din China, bazat pe cooperarea autorităților locale chineze și române selectate
• Cooperarea în cadrul mecanismelor de comercializare a emisiilor cu efect prin stabilirea unor scheme de comercializare între entități din China și România. Beneficiile financiare obținute de către entitățile din România ar putea fi reinvestite în producerea energiei regenerabile, inclusiv proiecte demonstrative la nivel de orașe sau alte tipuri de aplicații ale RES.
• Transfer de cunoștințe și tehnologii în vederea modernizării centralelor de producere a energiei din cărbune, modernizarea acestora fiind esențială pentru reducerea semnificativă a emisiilor cu efect de seră, a poluării și pentru atingerea țintelor asumate de autoritățile din România.
• Noi investiții chineze în România în domeniul energiilor regenerabile, inclusiv producerea tehnologiei RES în România, în domeniul reutilizării și reciclării deșeurilor și alte domenii de interes, bazat pe investiții directe sau parteneriate public private.

Asemenea programe vor continua în viitor. Experții și reprezentații factorilor de decizie din domeniul energiei din România sunt invitați să urmărească această inițiativa și să răspundă invitațiilor care vor fi lansate în viitor. Experiența profesională și personală trebuie trăite și folosite că surse de inspirație în creionarea politicilor naționale, în timp ce determinarea și profesionalismul instituțiilor de resort din China ar trebui să fie un exemplu în abordarea combaterii schimbărilor climatice, prin măsuri de conservare a energiei și utilizare pe o scară cât mai largă a energiilor regenerabile.

Au răspuns invitației adresate de către organizatori: Comisia Națională pentru Dezvoltare și Reformă, Academia Chineză de Cercetare a Științelor de Mediu și Centrul de Producție Curată din China, doamna Aida Szilagyi, Președinte al Centrului Național pentru Producție și Consum Durabile și domnul Alex Petrovici, Director al Asociației Orașelor din România.

Pentru ai multe informații legate de acest program îi puteți contacta participanții la adresele de mail:

Aida Szilagyi, Centrul Național pentru Producție si Consum Durabile
Alex Petrovici, Director al Asociației Orașelor din România