Ponderea gazului rusesc în consumul total de gaz al Europei ar putea să fi scăzut la mai puțin de 25%, la nivelul anului 2022, ”ceea ce pentru mine este un pic surprinzător, pentru că nu mă aşteptam ca Europa să reuşească să-şi reducă dependenţa faţă de gazul rusesc atât de repede”, a declarat, joi, Zoltan Nagy-Bege, vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).

„Doar pentru fotovoltaice şi eoliene sunt emise autorizaţii de avize tehnice de racordare pentru peste 8.000 de megawaţi. De asemenea, pentru aproximativ 7.000 de megawaţi sunt deja contracte de racordare semnate. Am mai avut asemenea cifre spectaculoase în prima parte a anilor 2010, când erau peste 20.000 de megawaţi cu avize tehnice de racordare sau cu contracte şi s-au construit doar 5.000. E foarte posibil să se repete oarecum această poveste, dar eu cred că faptul că peste 1.000 de megawaţi au obţinut în ultimul an autorizaţie de înfiinţare de la ANRE este aproape o certitudine că această capacitate se va construi. Sunt convins că vor veni mult mai multe şi proiecte mult mai mari. În cursul anului trecut, dar şi la nivelul Europei, se observă o scădere a consumului de de gaz. Ultimele cifre arată că, faţă de 2021, în 2022 consumul de gaz natural la nivelul Europei a scăzut cu peste 20%. Dacă în 2021 această pondere din consumul total de gaz al Europei a depăşit 40%, anumite cifre din noiembrie arată că, în 2022, e posibil să fi scăzut sub un sfert pe consumul de gaz din Rusia din consumul total al Europei, ceea ce pentru mine personal este un pic surprinzător. Nu mă aşteptam ca atât de repede Europa să reuşească să-şi reducă dependenţa faţă de gazul rusesc. Este o veste bună şi faptul că devenim mai eficienţi, consumăm mai puţin şi că am găsit alternative, ceea ce reduce expunerea noastră la această sursă, care a dominat ultimii 15-20 de ani consumul de gaze în Europa”, a afirmat Nagy-Bege, potrivit Agerpres.

În viziunea reprezentantului ANRE, România nu are altă cale decât să urmeze strategia europeană „şi să ne asigurăm că, până în 2050, atingem şi noi neutralitatea din punct de vedere al emisiilor de carbon”, fapt care înseamnă „că va trebui să investim în primul rând în regenerabile, lucru care uşor-uşor se întâmplă”.

„Dacă după 2016 am avut o pauză de peste cinci ani în care, practic, nu s-au construit noi capacităţi de producţie de regenerabile, în România, deja se observă două valuri. Primul val este al prosumatorilor, al micilor producători de energie regenerabilă care instalează, majoritatea lor, panouri fotovoltaice pe clădiri, casnici şi non-casnici. Şi în această privinţă, anul 2022 ne-a adus un important aport chiar şi la capacitatea de producţie şi am ajuns la peste 400 de megawaţi, capacitate instalată în aceste mici capacităţi de producţie fotovoltaică. Am depăşit numărul de 40.000 de instalaţii, în condiţiile în care, la sfârşitul anului 2021, am avut puţin peste 13.000, deci s-a triplat. Ne aşteptăm ca, dacă acest val continuă, să atingem, la sfârşitul anului 2023, chiar 140.000 de instalaţii, deci 100.000 de instalaţii noi, în cursul acestui an, cu o capacitate de peste 1.000 de megawaţi. Dar pentru asta ar trebui să se întâmple multe lucruri. În primul rând, finanţarea din partea AFM. Există deja un angajament din partea Ministerului Mediului şi Administraţiei Fondului pentru Mediu. Al doilea val este construcţia de centrale de producţie de energie regenerabilă, centrale mari, unde din cifrele pe care le avem la ANRE deja rezultă faptul că interes există. În cursul anului 2022 am emis autorizaţii de înfiinţare pentru 880 de megawaţi, iar în primele două luni din 2023- pentru peste 200 de megawaţi”, a mai spus vicepreşedintele ANRE.