Guvernul și operatorii de centrale nucleare din Germania au semnat un contract mult așteptat cu privire la finanțarea depozitării definitive a deșeurilor nucleare, conform Frankfurter Allgemeine Zeitung. Contractul prevede că E.ON, RWE, EnBW și Vattenfall vor plăti circa 24 miliarde de euro până la începutul lunii viitoare într-un nou fond de stat, transferând astfel responsabilitatea pentru eliminarea deșeurilor nucleare către autoritățile publice. Companiile, pe de altă parte, vor trebui să asigure dezafectarea în siguranță a instalațiilor nucleare.

Pentru a se asigura că publicul larg nu va plăti factura pentru deșeuri, guvernul a fost de acord să înființeze un fond administrat de stat pentru a finanța depozitarea deșeurilor radioactive, potrivit Cleanenergywire.org. Ministerul Economiei din Germania și cei patru operatori de centrale nucleare din țară – RWE, E.ON, EnBW și Vattenfall au convenit oficial la sfârșitul lunii iunie asupra modului în care va fi finanțată eliminarea și depozitarea deșeurilor nucleare. Ambele părți au semnat un contract care confirmă modul în care vor fi împărțite responsabilitățile legate de gestionarea deșeurilor nucleare. Acesta transferă obligația de a elimina reziduurile nucleare către stat, în timp ce operatorii sunt responsabili cu dezafectarea și dezmembrarea instalațiilor lor nucleare, precum și cu stocarea în siguranță a materialelor radioactive. Aranjamentul a fost decis în prealabil cu o mare majoritate în cadrul parlamentului german (Bundestag).

Contractul prevede, de asemenea, că operatorii trebuie să plătească aproape 24 de miliarde de euro într-un fond pentru finanțarea depozitării intermediare și finale a deșeurilor nucleare, gestionate de stat. Plățile trebuie finalizate până la începutul lunii iulie, iar acordul va fi obligatoriu din punct de vedere juridic pentru ambele părți, garantând operatorilor „certitudinea juridică pe termen lung”, potrivit ministerului economiei.

Proiectul final prevede o combinație între o sumă de bază de peste 17 miliarde de euro și o „suprataxă de risc” suplimentară de 35,5% – de peste 6 miliarde de euro – pentru a acoperi eventualele costuri care depășesc previziunile actuale.