Dezvoltarea proiectului Neptun Deep necesită investiții de până la 4 miliarde de euro- costuri la care vor contribui în mod egal cei doi parteneri, OMV Petrom și Romgaz. Producția de gaze din proiect este estimată la circa 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale – cât consumul României pe 10 ani, susține Cristian Hubati, membru al directoratului OMV Petrom, responsabil pentru divizia Explorare și Producție. ”Se preconizează ca Neptun Deep să aducă o producție de aproximativ 8 miliarde metri cubi pe an, timp de aproape 10 ani, în perioada de platou. Va antrena și efecte indirecte pozitive în economie, fiind estimate venituri suplimentare de 20 de miliarde de euro la bugetul de stat și 40 de miliarde de euro contribuție în PIB”, afirmă directorul OMV Petrom, în cadrul unui interviu exclusiv oferit Energynomics.
Ce ne puteți spune despre planul de investiții al OMV Petrom în Neptun Deep pentru următorii ani? Care sunt principalii pași în dezvoltarea proiectului? În ce stadiu suntem acum?
Neptun Deep este proiectul emblematic al OMV Petrom și un proiect important pentru România. Are potențialul de contribui substanțial la securitatea energetică a României și a regiunii.
Resursele de gaze naturale din Marea Neagră sunt o oportunitate pentru România să-și diversifice sursele de energie, reducând dependența de importuri și contribuind la asigurarea unui mix energetic mai sigur și mai curat. Gazele naturale sunt esențiale pentru parcursul României în tranziția energetică: sunt considerate cele mai curate dintre combustibilii fosili.
Folosite în producția de electricitate de exemplu, gazele naturale au emisii de peste două ori mai mici decât cărbunele.
Gazul este o resursă care facilitează tranziția, având în vedere că migrarea către surse regenerabile este un proces de durată.
În plus, dacă vântul nu bate sau soarele este ascuns de nori, gazele naturale joacă un rol important în echilibrarea consumului din rețele, astfel încât să nu existe întreruperi în alimentarea cu energie de care economia și populația au atâta nevoie.
Dezvoltarea proiectului Neptun Deep necesită investiții de până la 4 miliarde de euro- costuri la care vor contribui în mod egal cei doi parteneri, OMV Petrom și Romgaz.
Producția de gaze din proiect este estimată la circa 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale – cât consumul României pe 10 ani.
Primele explorări în zona de mare adâncime românească a Mării Negre au demarat în 2008. În iunie 2023, am anunțat, împreună cu partenerul nostru Romgaz, decizia finală de investiție. Proiectul a avansat între timp – lucrările se desfășoară conform planificării şi cu respectarea bugetului. Contractele majore de execuție au fost atribuite încă de anul trecut.
Au fost semnate acordurile de execuție pentru sistemul de producție submarină, platforma maritimă, cabluri subacvatice ombilicale, conducte de producție, instalația de foraj și echipamentele anexe sondelor submarine.
Care sunt principalii contractori, până acum?
Suntem mândri că am reușit să aducem alături de noi companii cu reputație internațională: Saipem, Transocean, Halliburton, care au foarte multă experiență în proiecte offshore de mare adâncime. De asemenea, echipa care gestionează proiectul este formată din specialiști cu foarte multa experiență, care au livrat mega proiecte în întreaga lume. Aceștia au o experiență managerială cumulată de peste 100 de ani în mega-proiecte și peste 350 de ani în proiecte de mare anvergură.
Proiectul se derulează pe mai multe paliere, de la obținerea autorizațiilor necesare și contractare, până la fabricare, instalare si foraj. Se lucrează pe trei continente – Europa, Asia și America de Nord- la diferite componente ale proiectului.
De exemplu, în Indonezia, la șantierul Saipem, se lucrează la construcția părții superioare a platformei offshore Neptun Alpha. În Sardinia, la alt șantier Saipem se lucrează la structura suport a platformei. Iar nava care va efectua lucrările de foraj sosește in România până la sfârșitul anului.
După cum vedeți, activitatea a fost intensă din momentul în care am luat decizia de investiție.
Infrastructura necesară pentru dezvoltarea zăcămintelor comerciale Domino și Pelican Sud include 10 sonde, 3 sisteme de producție submarine și conductele colectoare asociate, o platformă offshore, conducta principală de gaze către Tuzla și o stație de măsurare a gazelor. Vorbim despre facilități de producție ce vor fi amplasate la o distanță de circa 160 km față de țărm, în ape cu adâncimi cuprinse între 100 și 1.000 de metri.
Când vom vedea prima moleculă de gaz în piață și procentual de cât gaz va avea nevoie România, din Neptun Deep, în acel moment?
Prima producție de gaze naturale din Neptun Deep este așteptată pentru 2027. Până la acel moment, în condițiile tranziției către energie verde, probabil vom vedea o pondere în creștere a gazelor naturale în mixul energetic, iar utilizarea cărbunelui va scădea, în timp ce capacitățile de energie eoliană, solară și din biomasă vor crește – gazul, în această conjunctură, jucând un rol de echilibrare a consumului.
Cât de rapidă va fi această tranziție este dificil de prezis. Depinde și de o serie de factori externi: de la cât de grele vor fi iernile, la cum vor evolua anumite sectoare din economie. De exemplu dezvoltarea centrelor de date și a inteligentei artificiale duc la creșterea cererii pentru energie. Alți factori sunt viteza cu care vor fi construite noile proiecte regenerabile și cât de lină va fi funcționarea schemelor de sprijin și de suport.
Certitudinea este că fără Neptun Deep, România s-ar fi confruntat cu o scădere a producției proprii de gaze naturale și cu o dependență mai mare de importuri. Scăderea producției după punerea în producție este un fenomen natural în industrie.
Proiectul a fost recent ținta unor atacuri Greenpeace care citează impactul negativ asupra mediului. Cum comentați?
Neptun Deep a fost astfel proiectat încât să minimizeze impactul asupra mediului. În procedura de evaluare a impactului de mediu pentru proiect au fost efectuate studii ale impactului inclusiv asupra sănătății, schimbărilor climatice și biodiversității.
Pe toată durata proiectului, o echipă dedicată de specialiști și biologi marini va monitoriza permanent impactul asupra mediului marin.
Intensitatea emisiilor directe de carbon a proiectului este semnificativ sub media industriei: aproximativ 2,2 kg CO2/bep versus o medie de 16,6 kg CO2/bep în cazul proiectelor offshore de gaze.
Cred că e foarte important să înțelegem că acest proiect nu duce la creșterea cererii care există în piață și va continua să existe și în anii următori, atât in Romania, cât și la nivelul Uniunii Europene. Avem nevoie de gaze pentru încălzirea locuințelor (centralizat sau individual), pentru industria alimentară, pentru agricultură. Deși mai puțin vizibil, în mașinile de pe străzi, în telefoanele pe care le folosim și chiar și în panourile fotovoltaice, există componente care nu ar putea fi produse fără energie și fără consum de gaze. Cu toții ne dorim să trăim într-un mediu cât mai curat și depunem toate eforturile să producem într-un mod cât mai sustenabil și responsabil. Și, în același timp, îmi doresc să avansăm ca societate și civilizație, iar gazele sunt o necesitate pentru energia de care avem cu toții nevoie.
În contextul geopolitic recent, vedeți riscuri pentru desfășurarea proiectului dat fiind proximitatea față de Marea Neagră?
Avem o abordare prudentă și responsabilă. Și vom lua toate măsurile pentru a ne asigura că proiectul se derulează în condiții de siguranță și securitate. Neptun Deep nu este singurul nostru proiect în Marea Neagră. Avem operațiuni în apele de mică adâncime ale Mării Negre de peste 40 de ani. Aceste operațiuni nu au fost întrerupte din cauza conflictului dintre Rusia și Ucraina. În plus, România este membră NATO.
Ați declarat că 2028 va fi primul an de vârf al producției. Care va fi curba de randament a zăcământului?
Producția maximă, de platou, va fi atinsă după finalizarea întregii infrastructuri și punerea în producție a sondelor. Se preconizează ca Neptun Deep să aducă o producție de aproximativ 8 miliarde metri cubi pe an, timp de aproape 10 ani, în perioada de platou. Va antrena și efecte indirecte pozitive în economie, fiind estimate venituri suplimentare de 20 de miliarde de euro la bugetul de stat și 40 de miliarde de euro contribuție în PIB.
În afară de Neptun Deep, ce alte proiecte sunt prioritare pentru OMV Petrom în prezent?
Am intrat în cea mai intensă perioadă de investiții din istoria companiei. Avem planificate investiții de aproximativ 8 miliarde de lei pe an pentru perioada 2024-2026, pe măsură ce livrăm proiectele noastre de creștere. Suma este de peste două ori mai mare decât media anuală de 3,5 mld. lei pentru perioada 2017-2021.
Sunt investiții necesare pentru transformarea noastră pentru un viitor cu conținut redus și zero de carbon. Este un plan ambițios și motivant, și, pe lângă proiectul Neptun Deep, proiectele de investiții vizează dezvoltarea portofoliului de energie solară și eoliană din România, crearea celei mai mari rețele de stații de încărcare pentru mașinile electrice și producția de combustibili sustenabili. Am progresat rapid și în primul an de la actualizarea strategiei am reușit să ajungem la un portofoliu de proiecte de energie verde de 2,3 GW împreună cu parteneri și o rețea de 800 de stații de încărcare, prin achiziția Renovatio. De asemenea, vom investi în rafinăria Petrobrazi în noi unități de producție- din zona combustibililor sustenabili: SAF (Sustainable Aviation Fuel) și HVO (motorină din surse regenerabile). Practic, toate aceste inițiative sprijină tranziția energetică și furnizarea energiei curate de care România are nevoie.
_____________________________________________
Interviul a apărut inițial în ediția tipărită a Energynomics Magazine, la începutul lunii decembrie 2024.
Dacă vrei să primești prin curier revista Energynomics, în format tipărit sau electronic, scrie-ne la adresa office [at] energynomics.ro, pentru a te include în lista de distribuție. Toate numerele anterioare sunt accesibile AICI, în format electronic.
