Este puţin probabil ca statul să devină finanţator al investiţiilor din domeniul energetic, consideră fostul ministru de resort Răzvan Nicolescu, senior-expert în cadrul Deloitte. “Avem nevoie de investiţii în acest sector, digitalizarea şi sustenabilitatea generând investiţii necesare consistente, estimate de Deloitte la zeci de miliarde de euro. Dar de unde am putea să luăm asemenea sume? Ar putea să vină de la stat, dar acest lucru nu este realist. Cred că trebuie să uităm că statul ar putea fi investitor în energie, pentru că nu are bani şi are alte priorităţi”, a spus Nicolescu, citat de Bursa.

O a doua alternativă ar fi companiile de stat, care au potenţial, însă decizia de a da aproape tot profitul pe dividendele acţionarilor slăbeşte foarte mult puterea lor de investiţie, a continuat Răzvan Nicolescu, precizând: “Politica agresivă de distribuire aproape în totalitate a profitului în dividende reduce mult puterea companiilor de stat de a face investiţii. Însă ele nu au prea multe credite şi, atunci, încă pot finanţa investiţiile din sector”.

Companiile private au bani şi trebuie să investească, dar trebuie să vadă în ce parte se îndreaptă ţara, subliniază consultantul, adăugând: “Ce vrem să facem cu reţelele de distribuţie? Să fie digitalizate? Să scadă numărul intervenţiilor? Să creştem pierderile? Să le scădem? Vom trece la reţele integrate? Care este obiectivul pe termen mediu şi lung? Sunt aspecte care ne lipsesc şi de aceea companiile private ar putea să investească, dar trebuie să înţeleagă ce vrea statul”.

În opinia fostului ministru al energiei, este foarte important să fie finalizată Strategia Energetică, iar la 1 decembrie ţara noastră să trimită la UE un plan naţional de acţiune privind schimbările climatice. Conform reprezentantului Deloitte, în 2019, acest plan ar putea deveni un angajament obligatoriu. Acesta va fi mai greu de implementat decât de elaborat, a conchis domnia sa.

Potrivit lui Niculae Havrileţ, consilier la Ministerul Energiei şi fost preşedinte ANRE, noua Strategie Energetică va fi realizată pornind de la strategia veche, modificările nefiind unele esenţiale. Domnia sa a spus, printre altele, că sunt societăţi în piaţă “care ating cifre importante de succes financiar, în urma liberalizării”. Ele ar trebui să fie direcţionate pentru completarea capacităţii existente şi pentru înfiinţarea de capacităţi noi, a conchis Havrileţ.

Răzvan Nicolescu a completat, printre altele: “Sunt câteva provocări foarte importante în sector. Nu cred că România poate să-şi permită să aibă mai puţin de 30% energie regenerabilă în mixul de energie. Cărbunele poate furniza energie în continuare, până în anul 2035, dacă suntem serioşi, iar dacă transformăm tehnologia pe cărbune într-o tehnologie nepoluantă, atunci vom putea avea energie din cărbune şi după 2035. Fără cărbune şi fără centrala de la Cernavodă, va trebui să mergem cu energia regenerabilă mult peste 30% în mixul de energie. Ar trebui să avem prevăzută o creştere a energiei regenerabile în prima parte a perioadei, respectiv 2026-2028”.