Procesul de liberalizare al preţului gazelor naturale produse în România pentru consumul populaţiei şi al centralelor termice care livrează căldură pentru populaţie este în curs, iar de la 1 aprilie, toate prevederile ordonanţei de urgenţă 64/2016 vor intra în vigoare, a confirmat preşedintele ANRE Niculae Havrileţ într-o intervenţie la Radio România Actualităţi. Anunţul a venit să pună capăt speculaţiilor cu privire la liberalizare, pe fondul dezbaterilor din cadrul Parlamentului şi a avertismentelor lansate de către marii furnizori de gaze.

Producătorii vor fi obligaţi să tranzacţioneze pe pieţele centralizate minim 30% din producţia anului gazier care începe la 1 aprilie, sub ameninţarea unei sancţiuni financiare de până la 1% din cifra de afaceri anuală, dacă nu vor respecta impunerile legale în această privinţă. ANRE a decis majorarea cu 5% a preţului reglementat la gaze pentru populaţie, din aprilie, ca o măsură preventivă pentru situaţia în care iarna viitoare preţurile de achiziţie ale furnizorilor ar creşte substanţial. Este o perspectivă puţin probabilă, a precizat Havrileţ, care a explicat că, la finalul anului gazier, Autoritatea va analiza evoluţia pieţei şi va decide în ce măsură se impun noi majorări (sau reduceri) de preţuri pentru a recunoaşte în preţurile reglementate variaţiile înregistrate în piaţă.

Niculae Havrileţ a anunţat, de asemenea, că la 1 aprilie ANRE va pune la dispoziţia publicului un calculator şi comparator de preţuri care să permită consumatorilor, inclusiv celor casnici, să identifice cea mai bună ofertă de furnizare pentru profilul individual.

Ordonanţa de Urgenţă 64 de modificare a Legii Energiei care a fost adoptată la finalul anului 2016 schimbă condiţiile de piaţă, în principal prin eliminarea preţului administrativ pentru gazele produse în România şi prin obligaţia ca producătorii şi furnizorii să folosească pieţele centralizate pentru o parte din cantităţile tranzacţionate. Detalii găsiţi în articolul pe care energynomics.ro l-a publicat din septembrie 2016, după evenimentul în care Aristotel Jude, atunci secretar de stat în cadrul ministerului Energiei, a prezentat iniţiativa legislativă.

Liberalizarea este susţinută de producătorii de gaze şi impusă de statutul României de membru al Uniunii Europene. Amânat în repetate rânduri, procesul ar urma să permită marilor producători (Romgaz şi Petrom), precum şi celorlalte companii active în România sau interesate să demareze noi proiecte de explorare şi exploatare, să vândă gazul la un preţ de piaţă, stabilit prin cerere şi ofertă. Companiile ar putea înregistra profituri mai mari, dacă vor vinde gazele la preţuri mai mari decât cel de 60 de lei MWh, impus de stat în prezent. De asemenea, producătorii vor câştiga un plus de flexibilitate pentru situaţiile în care preţurile gazelor de import ar coborî (din nou) sub nivelul stabilit administrativ. În anii din urmă, în principal compania de stat Romgaz a înregistrat reduceri de producţie şi pierderi de cotă de piaţă inclusiv pentru că nu a putut concura cu gazele ieftine importate.

În dezbaterile publice din ultimele zile, marii furnizori s-au opus aplicării OUG 64/2016, argumentând că un preţ mai mare la achiziţie ar însemna o reducere profitului lor sau ar conduce la majorări impredictibile ale preţului final, dacă ar fi transferate la populaţie costurile de achiziţie. În emisiunea realizată de Radio România Actualităţi, preşedintele ANRE a explicat că furnizorii îşi vor recupera costurile cu achiziţia – eşalonat pe mai mulţi ani, dacă scumpirile de pe bursă vor fi foarte mari -, odată ce Autoritatea va analiza evoluţia din anul anterior şi le va recunoaşte în preţul reglementat pe baza facturilor primite de la furnizori. Havrileţ a precizat că ponderea pe care o are costul gazului în factura finală este de circa 60%, restul reprezentând în principal tarife de distribuţie şi de furnizare. De exemplu, o majorare a preţului de achiziţie pe bursă cu 10%, ar putea însemna o scumpire de 6% în factura finală a consumatorului.

Prezentă în aceeaşi emisiune, Silvia Vlăsceanu, director executiv al ACUE, a subliniat că nu putem şti care va fi preţul stabilit de piaţă, în condiţiile în care România nu are o piaţă funcţională a gazului: de pe platformele centralizate lipsesc instrumente esenţiale de tranzacţionare, nu există o casă de clearing funcţională, lichiditatea redusă face tranzacţiile complet irelevante, iar doi jucători domină categoric sectorul de producţie, cu o cotă de piaţă cumulată de peste 97%. În intervenţii anterioare, reprezentanţii marilor furnizori de gaze au avertizat că preţului gazelor ar putea urca cu 45% în iarna viitoare.