Legea offshore este aproape de adoptare în Parlament. Clarificarea procesului de avizare în proiectele energetice de la Marea Neagră ar deschide calea pentru deciziile finale de investiție în două inițiative majore: Black Sea Oil & Gas (Carlyle Group) și consorțiul format din ExxonMobil și OMV Petrom. Între timp, Transgaz a obținut autorizația de construire pentru conducta care va aduce gazele naturale de la țărmul Mării Negre în rețeaua operatorului național de transport.

În șapte ani (2010-2017), România a atras investiții de aproape 6 miliarde de dolari în explorarea, dezvoltarea și producția gazului natural la nivel offshore, arată un studiu dat publicității de Deloitte România la începutul lunii mai. Pentru intervalul 2018-2040, nivelul cumulat al investițiilor ar putea depăși 22 de miliarde de dolari, apreciază experții de la Deloitte, luând în considerare cele nouă perimetre în care sunt active, în prezent, opt operatori.

Proiectele offshore sunt considerabil mai scumpe și au un ciclu de implementare pe termen mai lung decât cele onshore, iar 40-50% din cheltuielile de capital pentru un proiect offshore acoperă lucrările de foraj și finalizare (sonde de explorare, dezvoltare și producție). De asemenea, mai explică Deloitte, circa jumătate din costurile de foraj și de finalizare merg către închirierea instalațiilor, iar restul pentru echipamente, logistică, servicii de inginerie și consumabile. Pentru proiectele offshore ale României, calculele Deloitte au ajuns la 15,7 miliarde de dolari CAPEX și 6,5 miliarde de dolari OPEX în următorii 22 de ani.

Studiul citat apreciază că mai mult de 45% din cheltuielile de capital anticipate a fi realizate în perioada 2018-2040 vor rămâne în România, ca urmare a dezvoltării economiei locale. Pentru suma care include și cheltuielile operaționale, cota investițiilor efectuate în economia românească va reprezenta 63%.

Investiții în stand-by

400 de milioane de dolari ar putea veni de la Black Sea Oil & Gas, confirmă directorul executiv Mark Beacom, într-un interviu pentru www.capital.ro. “Am lucrat timp de trei ani pentru obținerea deciziei finale de a investi în proiectul Dezvoltare Gaze Naturale Midia, însă rămân o serie de blocaje cu privire la modul de parcurgere a procesului de avizare pentru obținerea cu succes a autorizațiilor necesare. […] Din păcate, aceste întârzieri prelungite în adoptarea legii offshore au un impact nefavorabil asupra tuturor celorlalte eforturi pe care le întreprindem în prezent și care sunt activități importante pentru obținerea deciziei finale de investiție, respectiv procesul de sezon deschis administrat de Transgaz pentru conectarea la SNT, finanțarea proiectului, capacitatea de a încheia acordul de vânzare a gazelor extrase și licitațiile pentru echipamentele aferente fazei de construcție a proiectului Dezvoltare Gaze Naturale Midia”, a rezumat Mark Beacom stadiul lucrurilor la jumătatea lunii mai.

De la obținerea deciziei finale de investiție ar mai fi nevoie de doi ani pentru construirea platformei de producție, săparea sondelor de dezvoltare, instalarea conductelor offshore și de uscat și construirea terminalului de procesare a gazelor. BSOG s-a angajat deja să vândă aproximativ un miliard de metri cubi de gaze naturale, anual, către o companie înregistrată în România.

Tranzit regional și dezvoltare pe orizontală

Până în 2040 din Marea Neagră s-ar putea extrage circa 170 de miliarde de metri cubi de gaze naturale, iar 65% din această cantitate ar putea fi absorbită pe plan local, cred specialiștii de la Deloitte. „Dezvoltarea proiectelor de gaze naturale din Marea Neagră ar trebui să creeze noi oportunități și pentru alte industrii românești, contribuind la revenirea acestora la nivelul realizărilor trecute sau la dezvoltarea de noi produse și servicii pentru economie”, mai spune analiza Deloitte. Scenariile evocate, „bazate pe planurile investitorilor publici și privați”, arată că o parte din gazele naturale extrase din Marea Neagră ar putea fi comercializate pentru export (35%), în funcție de dezvoltarea sistemului de transport al gazelor naturale planificată de Transgaz.

O parte din cantitățile extrase din Marea Neagră ar putea fi folosite pentru încălzirea a minimum “un milion de gospodării care momentan își încălzesc locuința cu biomasă și vor trece la un sistem pe gaze între 2020 și 2030”. Această perspectivă depinde însă și de dezvoltarea rețelei de distribuție a gazelor naturale, precizează Deloitte.

Gazele produse offshore și-ar găsi utilizarea în România inclusiv pentru noi unități de unități de cogenerare de înaltă eficiență care furnizează energie termică prin intermediul sistemelor de încălzire centralizată către mai mult de un milion de clienți.

Reabilitarea și dezvoltarea unor active cheie din industria chimică și petrochimică s-ar putea baza, de asemenea, pe noile cantități de gaze naturale produse la Marea Neagră. Cu siguranță însă, mai întâi de toate, acestea vor putea acoperi declinul natural al producției și, măcar în parte, vârfurile de cerere din perioadele geroase.

Venituri la bugetul de stat

Informația pe care ales să o promoveze echipa Deloitte este cea care cuantifică veniturile la bugetul de stat care vor fi generate de investițiile în sectorul hidrocarburilor din Marea Neagră – peste 26 miliarde dolari în 22 de ani. Aceste investiții vor aduce un plus de 40 miliarde de dolari în Produsul Intern Brut al României, cu un impact estimat asupra pieței muncii care se traduce în susținerea unui număr mediu anual de peste 30.000 de locuri de muncă.

Să adăugăm că pentru scenariile de mai sus, inventariate de Deloitte, vor fi necesare (și vor fi mai ușor de argumentat) investiții adiționale, cuantificate în studiul citat la 8,9 miliarde de dolari în intervalul 2020-2040 în segmentele „midstream, downstream și alte industrii”. Aceste investiții se adaugă celor estimate strict pentru operațiunile offshore și contribuie cu venituri cumulate la bugetul de stat de 18,3 miliarde de dolari, în două decenii, suplimentar față de cele 26 de miliarde de dolari calculate de Deloitte aferent proiectelor offshore.

Atrage atenția, în analiza Deloitte, faptul că redevențele constituie 5,5 miliarde de dolari din totalul încasărilor la bugetul de stat; pusă alături de celelalte cifre și beneficii identificate și estimate de Deloitte, această valoare face cu atât mai greu de înțeles lipsa de decizie din partea autorităților de la București cu privire la viitorul cadru fiscal aplicabil industriei de petrol și gaze, în principal nivelul redevențelor.

Amânat sau aprobat

Proiectul de lege privind unele măsuri necesare pentru implementarea operațiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore a fost adoptat de Senat pe 12 februarie 2018, la patru luni după ce a fost transmis Parlamentului de către guvern. O săptămână mai târziu, proiectul a fost înregistrat pentru dezbatere la Camera Deputaților. Pe 11 aprilie a fost primit ultimul aviz favorabil, de la Comisia pentru buget, finanțe, bănci, iar pe 2 mai a fost înscris pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaților. Pe 8 mai, Biroul Permanent al Camerei Deputaților a aprobat prelungirea termenului de depunere a raportului de către Comisia de industrii până pe 27 septembrie 2018.

Virgil Popescu (PNL), membru în Comisia pentru industrii, a declarat pentru G4Media.ro că „domnul președinte [al Comisiei pentru industrii, Iulian] Iancu a cerut personal amânarea cu 60 de zile a raportului, nu a supus votului în comisie această cerere. A trimis singur cererea la Biroul Permanent [al Camerei Deputaților]”.

“Trage de timp și nu înțeleg de ce”, a mai spus Virgil Popescu, referindu-se la deputatul PSD de Constanța Iulian Iancu. “Pe 29 aprilie am depășit termenul de 60 de zile pentru raport. În tot timpul acesta nu a pus proiectul pe ordinea de zi. Am avut întâlnire cu operatorii și au nevoie de lege în această vară ca să poate lua decizia finală de investiție. Nu era nimeni absurd ca să nu ceară o prelungire dacă era nevoie. Dar când ești conștient că oamenii ăia spun că au nevoie de lege, de ce atâtea amânări? Nu știu, sunt doar speculații”, a declarat pentru G4Media.ro Virgil Popescu.

_____________________________________________

Analiza a apărut iniţial în numărul din iunie 2018 al energynomics.ro Magazine.

Dacă vrei să primești prin curier acest număr (iunie 2018), în format tipărit, scrie-ne la adresa office [at] energynomics.ro, pentru a te include în lista de distribuție. Toate numerele anterioare sunt accesibile AICI, în format electronic.