Parlamentarii Uniunii Europene au ajuns marți (19 decembrie) la un acord provizoriu cu privire la unele părți-cheie ale unui proiect de lege care va facilita renovarea stocului de clădiri existent în Europa, cu scopul de a ajunge până în 2050 la clădiri cu un consum de energie aproape nul.

Acordul a fost încheiat în timpul negocierilor asupra directivei revizuite privind performanța energetică a clădirilor (EPBD), o parte importantă a legislației care face parte dintr-un pachet mai larg de legi privind energia curată, prezentat anul trecut de Comisia Europeană.

Discuțiile de la Bruxelles se desfășurau încă la momentul publicării acestui articol, însă negociatorii au devenit din ce în ce mai încrezători în șansele de a le încheia înainte de sfârșitul zilei.

O parte centrală a acordului se referă la strategiile de renovare pe termen lung, o problemă care a blocat anterior ajungerea la un acord, în timpul unor runde de discuții între Parlamentul European și Consiliul de Miniștri al UE, reprezentând cele 28 de state membre ale UE.

Ieri (marți, 19 decembrie), în jurul prânzului, ambele părți au convenit asupra formulării pe care negociatorii susțin că va facilita transformarea clădirilor existente în clădiri cu aproape zero consum de energie până în 2050, potrivit Euractiv.com.

„Aceasta înseamnă că eforturile pentru clădirile existente care răspund în prezent pentru 40% din consumul de energie trebuie intensificate drastic, astfel încât acestea să devină mai eficiente și sectorul decarbonizat”, a declarat o sursă a Parlamentului implicată în negocieri.

Obiectivele și politicile actuale vor fi decise de guvernele naționale, în scopul de a se ajunge la un stoc de clădiri extrem de eficient până în 2050.

Țările UE trebuie să stabilească noi ținte pentru 2030 și 2040 și să definească, de exemplu, „indicatorii de progres cuantificabili”, cum ar fi ratele de renovare sau consumul maxim de energie pe metru pătrat. Cu toate acestea, ele sunt „în întregime la latitudinea statelor membre”, ceea ce le oferă guvernelor naționale suficient spațiu de manevră.

„Nu este o obligație în a avea rate de renovare ca atare, ci o obligație pentru statele membre de a stabili câțiva indicatori pentru a măsura progresul și a stabili repere” de-a lungul drumului până în 2050, a explicat sursa citată.