Legislația europeană cu privire la clădirile cu impact redus asupra mediului a fost deja transpusă în România. Se menține însă o distanță considerabilă între obiectivele ambițioase prevăzute de cadrul legal și strategic și realitatea din teren, de pe șantier, ba chiar mai înainte, în activitatea de proiectare. Noua metodologie de calcul al performanței energetice a clădirilor (Mc 001/2016) ar putea fi adoptată în maxim 2 luni, ne-a spus Horia Petran, președintele cluster-ului pRO nZEB, la EnergynomicsTalks.

„Noi ne-am obișnuit să vedem legile ca pe niște sperietori”, a spus el, când de fapt ele sunt instrumente de implementare a unor politici. “În România, avem strategia de renovare pe termen lung, deja aprobată din 2020 și pentru care este nevoie să dezvoltăm mecanisme de implementare și instrumente de finanțare pentru renovare aprofundată”, a continuat Horia Petran. În ceea ce privește cadrul legal, există legea 372/2005, modificată de mai multe ori, care transpune prevederile Directivei europene privind performanța energetică a clădirilor. Legislația secundară este “cam stufoasă, cu modificări repetate”. Iese în evidență, potrivit președintelui pRO nZEB, Mc 001 – metodologia care stabilește cadrul pentru calcularea performanței energetice. Aceasta este într-un proces de revizuire de mai bine de patru ani, iar “faptul că nu a fost încă aprobată să traduce într-un decalaj în implementarea termenilor și a termenelor din cadrul legal”.

„Avem un cadru legal bine stabilit în domeniul performanței energetice a clădirilor, dar el nu este conectat foarte bine cu celelalte legi, între care legea calității în construcții și legea autorizării lucrărilor de construire”, ceea ce permite apariția unor „blocaje în procesul de construire, în responsabilitățile pentru diverși specialiști implicați și în cadru de conformitate pentru asigurarea performanței energetice”, a explicat Horia Petran.

El s-a referit la trei niveluri de definire a clădirilor nZEB. Potrivit legii, nZEB reprezintă o clădire cu o performanță energetică foarte ridicată și pentru care necesarul de energie foarte scăzut sau aproape de zero este acoperit în mare proporție de energia provenită din surse regenerabile. Al doilea nivel este cel stabilit de indicatorii de performanță care definesc standardul nZEB. “Aici avem consum maxim de energie primară, un nivel maxim de emisii de CO2 și o pondere minimă de 30% a energiei din surse regenerabile în totalul energiei consumate. Știm, adică, unde trebuie să ajungem, dar avem nevoie și de nivelul al treilea de definire, care ține de cadrul metodologic de calcul pentru performanța energetică, de modul în care putem să atingem indicatorii respectivi. De exemplu, trebuie să avem o izolație termică foarte bună cu punți termice cât mai reduse, un strat continuu de termoizolare, să avem ferestre și uși foarte performante, să avem o clădire etanșă, să avem un sistem de ventilare care să asigure calitatea interior cu un maxim de eficiență energetică, inclusiv prin componenta de recuperare a căldurii, avem partea de emisii de CO2 și, firește, conformarea clădiri, începând de la configurarea geometrică a clădirii, până la fezabilitatea economică și contribuția din surse regenerabile. Pentru toate aceste criterii este util să se prevadă indicatori de performanță parțială și mecanisme de verificare în practică.”

Când vom avea noua metodologie de calcul vom ști în practică, de la proiectare și până la execuție, cum putem face ca o clădire pe care o construim să atingă nivelurile de performanță nZEB. În plus, noua Metodologie Mc 001 va include și forma actualizată a certificatelor e performanță energetică pentru clădiri, cu 8 clase energetice (de la A+, la G) pentru fiecare dintre sistemele esențiale (încălzire, apă caldă de consum, răcire, ventilare mecanică, iluminat).

„Va fi un șoc, pentru că reglementarea revizuită este o metodologie mai complexă decât cea de dinainte și atunci avem nevoie de o etapă de pregătire a celor care aplică metodologia, în primul rând auditorii energetici, proiectanții de clădiri, arhitecții, proiectanții de specialitate. E nevoie de o pregătire mai bună, de specializare și perfecționare. Va trebui să pregătim autoritățile publice care trebuie să elibereze autorizațiile de construire”, a insistat Horia Petran.

Horia Petran este cercetător științific la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Construcții, Urbanism și Dezvoltare Teritorială Durabilă „URBAN-INCERC”, unul dintre membrii fondatori ai cluster-ului Pro nZEB, înființat la începutul anului 2016 cu scopul de a promova conceptul de clădire cu consum de energie aproape egal cu zero (nZEB) în România. “Cluster-ul își propune să reducă eventual până la eliminare gazele cu efect de seră generate prin utilizarea clădirilor, dar și să sprijine dezvoltarea cercetării orientate către piață în domeniul clădirilor eficiente energetic”, a prezentat Horia Petran. Cluster-ul urmărește dezvoltarea unui mediu construit durabil folosind modelul de inovare de tip triple helix, care reunește mediul de afaceri, organizațiile de cercetare-dezvoltare și formare profesională specializată, precum și autoritățile publice locale și centrale, pentru realizarea unui cadru legislativ coerent.

Horia Petran a prezentat proiectul Smafin, dar și alte acțiuni ale organizației, precum proiectele nZEB Road Show și nZEB Ready, proiecte finanțate prin programul european Orizont 2020 care urmăresc, printre altele, să stimuleze cererea de competențe pentru energie sustenabilă în construcții. „Organizăm o campanie de marketing-comunicare la scară națională, niște caravane, prin care dorim să demonstrăm tehnologiile și avantajele nZEB, inclusiv în România, alături de alte patru țări europene. Am organizat săptămâna nZEB în iulie anul trecut și deja planificăm următoarele serii de evenimente pe acest an.” El s-a mai referit la nZEB Ready, un proiect demarat în septembrie 2021 care își propune să implementeze o procedură de etichetare „pregătiți pentru nZEB”. “Prin aceasta ne dorim să furnizăm răspunsuri la trei întrebări esențiale”, a explicat el: ”De ce nZEB?”, ”Cine poate furniza servicii nZEB?” și ”Cum se ajunge la nivelul nZEB?”.

Am lansat EnergynomicsTalks în 2020, încă de la debutul perioadelor de restricții impuse de pandemia de Covid-19, pentru a încuraja continuarea dialogului profesional în comunitatea energetică din România.