Industria eoliană onshore este propulsată nu doar prin fonduri europene, ci și printr-o reducere fără precedent a costurilor. Eolianul offshore debutează timid, deși potențialul Mării Negre este de 76 GW, iar suedezii de OX2 urmăresc îndeaproape și acest segment de piață, întrucât au o vastă experiență în domeniu. OX2 are în portofoliu proiecte locale de 620 MW, în special în domeniul eolian, inclusiv proiectul de 99 MW care a făcut obiectul uneia din cele mai importante tranzacții din România, însă, cu timpul, OX2 își va diversifica tehnologiile, inclusiv prin lansarea în proiecte solare, de stocare și hidrogen, spune Lăcrămioara Diaconu-Pințea, Country Manager OX2 Romania, în cadrul unui interviu exclusiv oferit Energynomics.
Care sunt principalele investiții și proiecte ale companiei pe plan local și regional? Ce planuri aveți pentru 2025 si pe termen mediu și lung?
În România, avem deja două momente foarte importante. Anul 2021, când am intrat pe această piață și 2024, anul primei tranzacții in România. În august, OX2 a încheiat un acord de vânzare a unui proiect eolian onshore de 99,2 MW către Nala Renewables.
Proiectul se află în estul României și are asigurat accesul la rețea. OX2 va fi responsabilă de construcția parcului eolian, lucrările au demarat la mijlocul lunii noiembrie. Punerea în funcțiune este planificată pentru prima jumătate a anului 2026. Este un proiect care beneficiază de toate acordurile și avizele necesare în acest stadiu, inclusiv un acord PPA pe 12 ani cu o corporație multinațională. Este ceea ce putem numi o tranzacție făcută ”ca la carte”, oferind toate garanțiile că proiectul va fi finalizat și va genera energie verde. Odată pus în funcțiune, OX2 va răspunde de managementul tehnic și comercial al proiectului, supravegherea operațiunilor și optimizarea producției.
OX2 are în derulare și un proces de vânzare a unui alt proiect eolian de dimensiuni similare, situat în aceeași regiune din estul României, iar tranzacția este preconizată să se încheie în jurul finalului acestui an.
Suntem în România de nici patru ani, dar ne-am extins portofoliul la cinci proiecte eoliene onshore, cu o capacitate totală de 620 MW. Avem un plan realist de dezvoltare pe această piață, care înseamnă creștere constantă organică, dar și prin achiziții care asigură soliditatea portofoliului. Cu timpul, OX2 își va diversifica tehnologiile din energia regenerabilă – eolian, fotovoltaic, stocare și hidrogen. Ne propunem o dublare a portofoliului în următorii doi ani, cu focus pe proiecte eoliene.
În regiunea CEE/SEE, prezența noastră este dinamică și în creștere. Pe lângă România, suntem activi în două țări: Polonia, unde dezvoltăm, construim și operăm proiecte eoliene onshore și avem în dezvoltare și construcție câteva proiecte fotovoltaice și de stocare și Grecia, unde suntem prezenți din 2022 cu proiecte fotovoltaice și de stocare aflate în etapa de dezvoltare.
Care a fost evoluția pieței regenerabilelor în 2024 și care sunt perspectivele acesteia? Care sunt principalele schimbări survenite în costurile CAPEX totale, si din perspectiva turbinelor, paletelor și a celorlalte materii prime, și cum a evoluat viteza de realizare a proiectelor față de anii anteriori? Cum s-a modificat randamentul investițiilor în ultima perioadă?
Potrivit datelor Transelectrica, la finalul primului semestru din 2024, România avea instalată în proiecte de energie verde o putere brută de 4.790 MW, eoliene şi solare dispecerizabile, adică proiecte cu o putere instalată de peste 5 MW. Capacitatea este aproape neschimbată față de cei 4.708 MW cu care România a terminat anul 2023.
Oficialii Comisiei Europene în România au atras atenția recent că ponderea energiei regenerabile în mixul de producție de energie electrică al României a stagnat în ultimii ani, fiind necesare măsuri pentru a se atinge nivelurile prognozate. Astfel, ponderea energiei eoliene și solare a stagnat în mare măsură, ajungând la 17% în 2023 – de la nivelul de 15,7% atins încă din 2020. De aceea, este nevoie de o coordonare mai bună a investițiilor pe tot lanțul – de la implementarea proiectelor verzi, la soluții de stocare și transport și, în același timp, de un dialog continuu între mediul privat și autorități.
Din perspectiva OX2, evoluția costurilor tehnologice până în 2030 reflectă o dinamică complexă a pieței, cu diferențe notabile între tehnologii.
Pentru eolianul onshore, estimăm o scădere graduală a Capex-ului de la un nivel de aproape 2.000 euro/kW în ultima perioadă la aproximativ 1.600 euro/kW în 2030. În definiția acestui indicator includem toate acele costuri investiționale încă din perioada de autorizare.
Prețul unei turbine eoliene este influențat de o combinație de factori fundamentali. În primul rând, costul materiilor prime – în special oțelul pentru turn și componentele structurale, materialele compozite pentru pale și cuprul pentru generatoare – are un impact major. Un element crucial în structura de preț este pachetul de servicii post-instalare. Existența unui contract de tip Long Term Service Agreement și gradul de prezență locală a producătorului pentru asigurarea service-ului influențează semnificativ costul total.
Economia de scară și contextul pieței globale – de la cererea pentru turbine și capacitatea de producție disponibilă, până la situația lanțurilor de aprovizionare – determină, de asemenea, variații semnificative ale prețurilor.
O influență majoră este adusă de costul de conectare la rețeaua de transport/distribuție și amplasamentul unui proiect precum și de contextul de piață.
Reducerea pe care o anticipăm reflectă maturizarea tehnologiei și stabilizarea pieței. Piața producătorilor de turbine trece printr-o perioadă de transformare, cu presiune pe marje și necesitatea de a investi în inovație, ceea ce ar putea influența ritmul de scădere a costurilor.
În sectorul solar, trendul descendent este mai pronunțat, cu o reducere estimată de cca 20% pana la cca 500 euro/kW până în 2030. Această scădere este susținută de expansiunea masivă a capacităților de producție, în special în Asia, și de îmbunătățirile continue în eficiența panourilor. Competiția intensă și supracapacitatea de producție la nivel global exercită o presiune descendentă asupra prețurilor. Totuși, trebuie să ținem cont că pot apărea fluctuații pe termen scurt determinate de perturbări în lanțurile de aprovizionare sau de măsuri comerciale protecționiste.
Cel mai dinamic sector rămâne cel al sistemelor de stocare (BESS), unde anticipăm o reducere semnificativă de peste 20% până în jurul pragului de la 400 euro/kW până în 2030. Acest sector beneficiază de inovații tehnologice continue și de investiții masive în capacități de producție pentru baterii, stimulate de creșterea industriei auto electrice.
Pentru perioada până în 2030, considerăm că factorul cheie va fi capacitatea industriei de a inova și de a optimiza nu doar costurile componentelor individuale, ci întregul lanț valoric, de la dezvoltare până la operare și mentenanță.
Din experiența noastră directă în dezvoltarea proiectelor, observăm că aceste reduceri de costuri sunt parțial compensate de creșterea complexității proiectelor și a cerințelor de integrare în rețea. De asemenea, vedem o tendință de creștere a dimensiunii medii a proiectelor, care permite optimizări suplimentare ale costurilor prin economii de scară.
Dimensiunea proiectelor a evoluat și ea de la 30-50 MW acum câțiva ani, la 100-150 MW în prezent pentru eolian onshore. Această creștere este determinată de economiile de scală și de eficientizarea proceselor de dezvoltare și construcție.
Perspectivele pentru perioada următoare rămân pozitive, susținute de stabilizarea lanțurilor de aprovizionare, creșterea eficienței tehnologice, creșterea cererii de energie verde din partea consumatorilor industriali și de cadrul de reglementare favorabil la nivel european.
Un aspect important este și maturizarea pieței PPA-urilor corporate, care oferă dezvoltatorilor mai multă predictibilitate și opțiuni de monetizare a proiectelor.
Cum vedeți dezvoltarea pieței eolianului offshore în următoarea perioadă, în România? Sunt suficienți pașii făcuți până acum și care ar fi măsurile necesare de luat de acum înainte?
A fost făcut primul pas prin adoptarea legii pentru producția de energie eoliană în Marea Neagră. Avem, deci, un punct de pornire pentru a pune bazele și apoi a dezvolta această piață a proiectelor eoliene offshore. Avem și un studiu al Băncii Mondiale – Offshore Wind Roadmap for Romania – care arată că România ar avea un potențial uriaș, de până la 76GW, în centrale eoliene în Marea Neagră. Astfel, până în anul 2035, ar urma ca în Marea Neagră să fie implementate proiecte de 19 miliarde euro, care vor însemna o capacitate de 7GW pentru sistemul energetic național şi aproximativ 77.000 noi locuri de muncă. În Strategia Energetică a fost introdusă o țintă națională: până în 2032, românii să beneficieze de energia produsă în Marea Neagră cu o putere instalată de cel puțin 3GW. Dacă se menține acest ritm, sunt vești bune pentru orice companie din domeniu, așa cum este OX2. Suntem un dezvoltator de top în domeniul energiei regenerabile și vrem să reproducem în România modelul OX2 de business, care presupune creșterea și diversificarea tehnologiilor din energia regenerabilă. Avem proiecte eoliene onshore și, evident, urmărim cu mare interes dezvoltarea pieței pentru offshore, unde OX2 are o experiență extinsă, pe care o putem capitaliza local. Pașii făcuți până acum reprezintă un început bun, dar sunt necesare eforturi susținute pentru a valorifica pe deplin potențialul României în domeniul eolian offshore. Accentul trebuie pus pe accelerarea implementării cadrului legislativ existent și pe dezvoltarea capacităților tehnice și administrative necesare.
Cred că este util să evidențiez exemple concrete din experiența internațională care pot fi aplicate în România. În Marea Britanie bunăoară, s-a mers pe modelul „staged development” – dezvoltarea în etape a proiectelor mari, permițând învățarea și adaptarea și a fost instituit un sistem de coordonare între dezvoltatori pentru utilizarea eficientă a infrastructurii portuare și a navelor specializate.
În Suedia au loc consultări timpurii cu pescarii și alte părți interesate, ceea ce a redus semnificativ opoziția și întârzierile. Sunt derulate de asemenea programe de cercetare pentru studiul impactului asupra păsărilor migratoare și faunei marine, ceea ce este relevant și pentru Marea Neagră.
Din experiența OX2 aș menționa modelul de dezvoltare graduală folosit în proiectul Åland – început cu zone pilot înainte de scalare și experiența în managementul proiectelor în condiții meteo și maritime similare cu cele din Marea Neagră.
România poate prelua modele de contracte și specificații tehnice pe care să le adapteze la condițiile locale, fără să fie necesară reinventarea roții, ceea ce ar accelera dezvoltarea sectorului.
Când credeți că am putea vedea primele proiecte offshore în România, în scenariul optim?
Primul parc eolian offshore ar putea fi operațional spre sfârșitul etapei 2033 – 2035. Până atunci, în perioada 2024-2026 este prevăzut să se finalizeze legislația secundară și zonarea și să înceapă studiile preliminare și consultările de piață. Între 2027-2029 planul este să aibă loc primele licitații pentru acordarea licențelor și dezvoltatorii să demareze studii detaliate, în timp ce primele autorizații ar trebui să fie obținute între 2030 – 2032 și tot atunci să înceapă dezvoltarea infrastructurii portuare necesare.
Procesul de autorizare este complex, este necesară dezvoltarea infrastructurii-suport, proiectele din Marea Neagră vin cu probleme tehnice specifice, iar timpul necesar maturizării lanțului de aprovizionare local justifică acest calendar extins.
Cum vedeți evoluând mecanismul CfD și influențele lui în piață? Dar evoluția segmentului PPA?
Mecanismul CfD a fost pus în mișcare, este un jalon de marcă atins de autoritățile române întrucât va contribui la atragerea finanțării din partea investitorilor și instituțiilor financiare în proiecte eoliene. Cadrul legislativ există, dar mai sunt aspecte care trebuie revizuite pentru a face mecanismul cu adevărat atractiv pentru investitori. Au fost identificate diverse probleme, unele au fost soluționate, altele rămân in continuare generând riscuri pe care și le vor asuma cei care participă. Mă refer la riscul ca un proiect să nu poată fi pus în funcțiune dacă Transelectrica nu își finalizează investițiile din Planul de Dezvoltare a RET și la cel în care mecanismul CfD este anulat de către autorități iar plata termination fee este legată de prețurile istorice, nu de estimări independente ale prețurilor viitoare, așa cum ar fi normal.
Contractele pentru Diferență au fost create cu scopul de a susține atingerea țintelor privind energia din surse regenerabile, prin stimularea investițiilor. Așteptarea noastră, a dezvoltatorilor, este ca lucrurile să evolueze în această direcție.
În ceea ce privește segmentul PPA, cred că este un factor cheie care poate stimula peisajul finanțării proiectelor de anvergură din sectorul regenerabilelor. OX2 face parte din lista încă scurtă a companiilor care au încheiat un PPA, piață care în România este încă la început, dar în creștere și sper că va menține acest trend.
Cum își protejează Europa proprii producători în fața importurilor mai ieftine din China?
Europa își consolidează poziția de apărare a industriei locale de turbine eoliene prin mai multe măsuri strategice. Comisia Europeană a lansat în 2023 Wind Power Package și a identificat sectorul eolian ca fiind critic pentru autonomia strategică europeană. Principalele măsuri de protecție includ: investigații anti-dumping pentru importurile de turbine din China, criterii de sustenabilitate și securitate în licitațiile pentru proiecte regenerabile; accent pe „valoarea locală europeană” în evaluarea ofertelor; sprijin financiar pentru producătorii europeni pentru modernizarea facilităților de producție. Cu toate acestea, provocarea rămâne semnificativă. Producătorii chinezi oferă turbine la prețuri cu 20-30% mai mici decât competitorii europeni și au început să dezvolte facilități de producție în Europa pentru a evita potențiale bariere comerciale.
_____________________________________________
Interviul a apărut inițial în ediția tipărită a Energynomics Magazine, la începutul lunii decembrie 2024.
Dacă vrei să primești prin curier revista Energynomics, în format tipărit sau electronic, scrie-ne la adresa office [at] energynomics.ro, pentru a te include în lista de distribuție. Toate numerele anterioare sunt accesibile AICI, în format electronic.
