O postare pe Facebook și o serie de declarații în urma ședinței de Guvern constituie comunicarea oficială cu privire la modificările aduse Ordonanței de Urgență 27/2022 (OUG 27) prin care se schimbă regulile în piețele de energie. Mai întâi de toate se extinde perioada de aplicabilitate a OUG 27 până pe 31 august 2023. Altfel spus, ceea ce Guvernul numește “schema de protejare a populației și a mediului economic” se extinde cu încă trei luni.

Se reduce gradul de acoperire

Se schimbă însă conținutul schemei. Mai exact, clienții casnici de energie electrică cu un consum mediu lunar în anul precedent de peste 300 kWh vor plăti un preț plafonat la 0,80 lei/kWh pentru 255 kWh/lunar, urmând ca diferența să fie plătită la preț de piață, calculat lunar. Pentru consumuri cuprinse între 0 și 100 KWh se va plăti 0,68 de lei/kWh, ca și până acum. La gaze naturale rămâne prețul maxim 0,31 de lei/kWh valabil fără un plafon de consum.

“Prin această decizie vrem să stimulăm populația să facă o economie a consumului”, explică ministrul Virgil Popescu într-o postare pe Facebook.

Pe de altă parte, se menține plafonul de 1 leu kWh indiferent de cantitatea de energie electrică consumată pentru “spitalele publice și private, învățământul public și privat, furnizorii publici și privați de servicii sociale”. „IMM-urile, industria alimentară, alt gen de instituții publice” vor fi sprijinite pentru 85% din cantitatea consumată, pentru diferență urmând a fi plătit prețul de piață, „tocmai pentru a încuraja, și la acest nivel, economisirea de energie”. În ceea ce privește gazele naturale, pentru consumul non-casnic se menține plafonul de 0,37 lei/kWh pentru consumuri de sub 50.000 de MW anual.

Inabil mascată sub ideea de încurajare a economisirii (dacă acesta este obiectivul de ce să nu încurajăm economia de energie și în spațiul public, în educație etc), schimbarea reduce, marginal, gradul de acoperire al schemei de sprijin, excesiv de generoasă și mai ales cu măsuri insuficient diferențiate pentru a distinge între categoriile sociale și economice aflate cu adevărat în nevoie.

Intervenție masivă în piață

Modificările cele mai serioase apar în legătură cu piața de energie.

Plafon de decontare Se introduce un plafon maxim de decontare, „pentru a încuraja furnizorii să achiziționeze energie ieftină” – maxim 1.300 lei pe MWh. Furnizorul nu va mai primi decontare pentru sumele care depășesc acest plafon. Măsura riscă să descurajeze activitatea de furnizare, pentru că situații de piață normale pot conduce la achiziții mai scumpe; se introduce un plafon administrativ fix, pentru un interval de 12 luni, într-un context de piață dintre cele mai volatile, pe o piață dependentă de importuri.

Amendă pentru ”tranzacții succesive” Autoritățile introduc o amendă de 5% din cifra de afaceri, aplicabilă de ANRE, pentru „tranzacțiile succesive, care au crescut prețul artificial al energiei electrice sau al gazului natural”. Ministrul Popescu nu a dorit să precizeze care este mecanismul exact prin care vor fi identificate, într-o manieră lipsită de subiectivism, tranzacțiile succesive legitime și cele care ar trebui să fie sancționate. Măsura vine în contextul acuzelor repetate, dar fără ținte precizate, că unii traderi și/sau furnizori se fac vinovați de speculă. Presiunea se va muta pe reglementator pentru a defini ce anume poate fi catalogat drept speculă într-o piață liberă.

Se instituie Fondul de Tranziție Energetică și bariere la export

Postarea de pe Facebook nu face referire la noua taxă introdusă în sectorul energetic, sub titulatura de “contribuție de solidaritate”. Aceasta este impusă cu începere de la 1 septembrie 2022 și până la 31 august 2023, pentru “producătorii de energie electrică, entitățile agregate de producere a energiei electrice, traderii, furnizorii care desfășoară activitatea de trading și agregatorii care tranzacționează cantități de energie electrică și/sau gaze naturale pe piața angro”. Primele sume ar urmă să fie virate până pe 25 octombrie, în baza unei metodologii și a unei declarații care urmează să fie aprobate de ANRE în maxim 10 zile de la intrarea în vigoare a ordonanței de urgență.

Capacităților de producție puse în funcțiune după data de 1 septembrie 2022, precum și companiilor care furnizează servicii publice de termie care produc energie electrică prin cogenerare nu le este impusă noua taxă.

Pe de altă parte, prin același articol se introduce contribuția la Fondul de Tranziție Energetică inclusiv pentru “orice tip de tranzacții de vânzare de energie electrică la export sau livrare intracomunitară de pe teritoriul României”. Modelul de calcul din proiectul de OUG adoptat de Guvern sugerează că exportul de energie electrică va fi descurajat complet.

Deși este denumit “Fondul de Tranziție Energetică”, sumele colectate în acesta vor contribui la acoperirea costurilor cu schema de sprijin.

Vânzare obligatorie pe termen lung

Deși nu apare în OUG publicată în Monitorul Oficial, ministrul Energiei s-a referit și la faptul că autoritățile își doresc garanții că “furnizorii și distribuitorii vor putea să-și asigure clienții finali și consumul tehnologic prin contracte bilaterale”. Pentru aceasta, „statul, acolo unde este acționar, se va asigura că vânzarea energiei va fi pe termen lung, pe 5 ani de zile, cu scopul de a asigura predictibilitatea prețului și pentru a elimina speculațiile din piață”, a mai scris ministrul Popescu pe Facebook. Sunt vizate Hidroelectrica și Nuclearelectrica, care, până la 1 noiembrie, trebuie să aibă asemenea strategii de vânzare. Pare o decizie riscantă prin care companiile sunt obligate la un comportament rigid din perspectiva prețului pe o piață volatilă și inflaționistă.