###author###
Cu rezerve valutare de 3,3 miliarde de dolari, expuse în proporție de peste două treimi în active americane și un sfert în euro, China are nevoie de plasamente cu randamente peste medie. China Investment Corp. deține în plus, în afară de rezervele oficiale, active situate între 200 și 400 de miliarde de dolari pentru investiții. Este, astfel, explicabil de ce 8,5-8,7 miliarde de euro promiși României doar pentru investiții în energie reprezintă o picătură într-un ocean pentru statul chinez. Nu este însă clar ce și cât va trebui să rambursăm și cu cât va trebui să participăm la proiecte.
Proiecte totale de 8,5-8,7 miliarde de euro
Cine nu și-ar dori să călătorească de la București la Cluj într-o oră și jumătate? Dacă promisiunile guvernului Victor Ponta semnate zilele acestea cu prim-ministrul Chinei, Li Keqiang și delegația chineză se vor dovedi reale, chinezii ar putea să construiască nu doar linii de tren de mare viteză în România, ci și proiecte energetice care totalizează 8,5-8,7 miliarde de euro, sau 6,4% din PIB-ul estimat pentru acest an al României. Proiectele sunt ambițioase, deși nu este însă clar dacă și cu cât va trebui să participe statul român sub formă de colateral.
În afară de proiectele energetice și de infrastructură, România a deschis piața chineză a cărnii și produselor agricole, un debușeu imens pentru noi.
„În ceea ce priveşte suma, vreau să vă asigur că este uriaşă. Diseară, grupul de lucru dintre cele două părţi va discuta şi proiectele privind calea ferată rapidă şi pe cele în domeniul infrastructurii, iar toate aceste proiecte vor depăşi valoarea care este iniţial stabilită în contracte. Nu vreau să spun un plafon pentru sumă, fiindcă aş dori să fie o surpriză„, a declarat premierul Chinei.
Proiectele energetice
Nuclearelectrica a semnat cu preşedintele companiei China General Nuclear Power Corporation (CGN) o scrisoare de intenţie pentru Reactoarele 3 și 4, a căror construcție a fost întârziată de mai multe ori până în prezent. Valoarea proiectului este de 6,5 miliarde de euro și presupune dublarea celor 1.400 MW ai celor două reactoare în funcțiune astăzi la Cernavodă, care acoperă 20% din consumul naţional de energie, conform zf.ro. Întrucât cele patru reactoare vor funcționa fără oprire, proiectul unei hidrocentrale care să acționeze ca un depozit de energie este complementar. Directorul companiei de proiect pentru construcţia hidrocentralei Tarniţa-Lăpuşteşti (judeţul Cluj) a semnat o scrisoare de confort în acest sens cu vicepreședintele executiv al Sinohydro Corporation.
Astfel, proiectul anilor 1970-80 al hidrocentralei de la Tarnița-Lăpuștești, care ar urma să pompeze apă în amonte folosind energie produsă în perioade cu consum redus (noaptea), pentru a produce în perioadele de vârf energie ieftină și-ar putea găsi în fine cei un miliard de euro necesari finanțării. Hidrocentrala Tarniţa-Lăpuşteşti va avea o putere instalată de 1.000 MW și va echilibra cererea și oferta în momente de consum intens de energie.
Tot în cadrul întâlnirilor cu delegația Chinei, directorului Complexului Energetic Oltenia a încheiat cu președintele companiei China Huadian Corporation un acord de intenție de cooperare pentru realizarea proiectului termoelectric de la Rovinari în valoare de un miliard de euro. Proiectul presupune construcția unui nou grup energetic de 500 MW, care va funcționa cu lignit și va exporta energie.
Un alt proiect de 200 de milioane de euro a fost semnat de către directorul Complexului Energetic Hunedoara și China National Electric Engineering, pentru recondiționarea grupurilor 3 si 4 de la centrala termoelectrica Deva. Refacerea grupurilor le va mări eficiența și va reduce noxele, în special emisiile de dioxid de sulf.
Totodată, la Guvern a fost semnat şi un acord pentru investiții în centrale eoliene şi echipamente de export între Romanian Păunescu Corporation, condusă de Bobby Păunescu, şi Mingyang Wind Power Group.
A fost semnat şi memorandumul de înţelegere pentru sprijinirea companiei de telecomunicaţii Huawei Technologies în vederea înfiinţării unui centru regional la Bucureşti.
Chinezii ar putea prelua Oltchim
Tot în urma vizitei delegației chineze la București, administratorii judiciari ai Oltchim au semnat o scrisoare de intenţie cu Baota Petrochemical Group şi Junlun Petroleum, cele două companii din China fiind interesate să participe la privatizarea combinatului din Râmnicu-Vâlcea, aflat în insolvenţă.
„Prin această scrisoare de intenţie, garantăm companiilor chineze un tratament nediscriminatoriu la participarea la procesul de vânzare a Oltchim, precum şi respectarea tuturor angajamentelor europene. Pentru noi este un lucru foarte bun că mai există încă un consorţiu interesat de Olchim. Există un interes major pentru Oltchim, care sper să se concretizeze în cât mai multe oferte„, a declarat ministrul Economiei, Andrei Gerea.
El a spus că va fi un proces transparent şi concurenţial, iar Ministerul Economiei este „optimist şi încrezător” şi aşteaptă „cu emoţie” să dechidă ofertele.
