Acordul prin care statele membre şi non-membre OPEC au agreat, săptămâna trecută, să extindă reducerea producţiei cu încă nouă luni nu a reuşit să trezească un interes asemănător pe pieţe cum a fost înregistrat în noiembrie anul trecut, la acordul iniţial, susţine Ole Hansen, șeful strategiei de mărfuri la Saxo Bank.

Potrivit Ole Hansen, ”în timp ce producţia din SUA continuă să crească, OPEC se bazează pe o creştere a cererii în lunile următoare, pentru o echilibrare a pieţei”.

Datele arată însă o realitate diferită – selloff-ul de la finalul primului trimestru a lăsat ceva urme şi, cu toate acestea, traderii futures de ţiţei WTI şi Brent au cumpărat aproape 90.000 de contracte înainte de reuniunea OPEC de săptămâna trecută, majoritatea acoperind tranzacţii short, scrie Agerpres.

”Tranzacţiile long  nici nu s-au clintit, în pofida unei creşteri de preţ la finalul zilei de 23 mai. Cu proiecţia unei extensii deja ştiute la acea dată, putem spune că piaţa e mult mai precaută la mişcările şi veştile OPEC”, a afirmat analistul Saxo Bank.

”Să reduci producţia e una, să ai o strategie de exit pentru stocuri, odată reduse, astfel încât să poţi creşte din nou producţia e alta! Această chestiune nu a fost abordată la reuniunea de la Viena şi asta va crea probleme în 2018, mai ales dacă producţia din SUA va continua să crească cu aproximativ 100.000 barili / lună”, a explicat Ole Hansen.

Preţul – posibil neclintit până în anul 2018

”Aceste evoluţii tind să ţină preţul petrolului în marja actuală până în anul 2018. Investitorii nu sunt încurajaţi să deschidă noi poziţii pe ţiţei”, a apreciat analistul.

Rămânând la acest capitol, al investiţiilor pe termen lung, vedem că tranzacţiile pe contracte long de ţiţei WTI sunt la acelaşi nivel ca acum un an. Cu toate acestea, o investiţie în ţiţei prin ETF ar fi adus o pierdere semnificativă pe aceeaşi perioadă de timp. Ţiţeiul WTI oscilează în jurul preţului de 50 dolari / baril”, a mai explicat Ole Hansen.

”Acţiunea fermă a statelor OPEC şi non-OPEC va genera un plafon în preţ. O revenire sustenabilă rămâne sub semnul întrebării, deoarece riscuri există: continuarea creşterii producţiei în SUA şi decelerarea progresului economic al Chinei sunt doar două dintre acestea”, a conchis Hansen.