Martori ai cadoului oferit de autoritățile maghiare trustului rus Gazprom, americanii de la Exxon, împreună cu austriecii de la OMV, care au anunțat noi descoperiri de gaze în Marea Neagră, precum și statul austriac, pot fi principalii perdanți în cazul modificării traseului BRUA.
Gazoductul BRUA nu a fost niciodată unul sigur, au declarat surse din piață pentru energynomics.ro, întrucât sunt multe considerente politice regionale opuse care trebuie luate în calcul.
După ce compania de stat ungară FGSZ a anunțat că BRUA (conducta Bulgaria-România-Ungaria-Austria, susținută de Uniunea Europeană), își va schimba cursul, un nou raport susține că aceasta ar putea suferi un regres major dacă autoritățile române și maghiare vor aproba noul acord care ar exclude partenerul-cheie Austria, afirmă Independent Chemical Information Service (ICIS).
Operatorul maghiar de sisteme de transport FGSZ a surprins vineri piața europeană a gazelor, când a anunțat că nu mai este în măsură să organizeze licitații pe secțiunea de conducte româno-ungaro-austriacă, potrivit portfolio.hu.
În schimb, FGSZ a menționat că singura parte „viabilă din punct de vedere economic” a conductei Bulgaria-Ungaria-România-Austria (BRUA) ar fi interconectorul existent între România și Ungaria, care ar putea fi extins de la capacitatea actuală de 4,4 miliarde de metri cubi La 5.26bmc / an.
Potrivit ICIS, FGSZ a declarat că a contactat operatorul de rețea Transgaz din România în vederea desfășurării unei proceduri de licitații doar în acest punct.
În cazul în care regulamentul este aprobat de autoritatea de reglementare română ANRE, data de începere inițială a operațiunilor comerciale din 1 octombrie 2022 va continua să se aplice, potrivit FGSZ.
ICIS înțelege că oficialii români și maghiari trebuie să aprobe regulamentul până la data de 1 august. Dacă nu reușesc, procedeul trebuie să înceapă de la zero, dar va trebui să fie în concordanță cu codul de rețea CAM european.
Dacă nu va mai fi construit deloc?
În practică, acest lucru înseamnă că gazul natural ar putea să nu ajungă în Austria, ceea ce ar reprezenta o schimbare șocantă a evenimentelor, considerând că „în ultimii trei ani ai procesului, Austria a coordonat proiectul România-Ungaria-Austria prin organizarea unor seminarii juridice, cu scopul de a întări expertiza menită să aducă proiectul la un nivel optim”, a declarat o sursă citată de ICIS. „Nu știu dacă va exista vreun proiect până la urmă”, a adăugat sursa.
Potrivit FGSZ, gazul ar putea fi exportat în Slovacia, Ucraina, Serbia și Croația.
Capacitățile interconectării slovace sunt de 1,75 miliarde de metri cubi pe an, conducta ucraineană este de 6,10 mmc/an, de 4,81 mmc/an pentru conexiunea sârbă și de 2,62 mmc/an pentru Croația.
Sursa citată de ICIS afirmă că, inițial, proiectul de interconectare România-Ungaria-Austria ar fi asigurat o securitate sporită a aprovizionării prin conectarea rezervelor de gaze din Marea Neagră la infrastructura europeană de gaze.
În forma sa inițială propusă de UE, se așteaptă ca BRUA să aibă 582 km sud-nord, și să lege Bulgaria de centrul Baumgarten din Austria. Gazele naturale ar putea veni fie din Marea Neagră, fie din regiunea caspică, odată cu noile volume disponibile până la sfârșitul deceniului.
„Odată cu această nouă întorsură a lucrurilor, noua sursă ar fi sacrificată și ar limita, de asemenea, activitatea în Upstream pe piețele noi. Cred că grupul-țintă se va schimba, de asemenea, odată cu această modificare de proiect, deoarece gazul a fost inițial destinat hub-urilor din Europa de Vest prin punctul de trecere Baumgarten din Austria”, a adăugat sursa.
Dacă regulamentul este aprobat și gazul nu este livrat către Austria, companiile care se așteaptă să exporte gazul din Marea Neagră, inclusiv americanii de la ExxonMobil sau OMV din Austria, s-a putea confrunta cu blocarea exporturilor regionale.
În schimb, Gazprom ar putea să utilizeze infrastructura existentă pentru a vinde gazul rusesc în regiune, întrucât Rusia se află în curs de construire a Turkish Stream, o conductă care va traversa Marea Neagră.
