Compania petrolieră OMV are în vedere, conform strategiei până în 2025, o producție de gaze semnificativă și pe termen lung în perimetrul Neptun din Marea Neagră, aceasta deși decizia finală de a investi în acest perimetru va fi luată abia în a doua parte a acestui an.

OMV, acționarul majoritar al OMV Petrom, companie care explorează blocul de mare adâncime Neptun din Marea Neagră alături de americanii de la ExxonMobil, a dat publicității marți strategia sa de dezvoltare până în 2025. “Producția ar urma să crească la 600.000 de barili pe zi până în 2025 (față de 348.000 barili pe zi în 2017 – n.r.). Această creștere va fi asigurată de achiziții în regiuni bogate în rezerve, unde costul de producție mediu nu depășește 8 dolari (pe baril – n.r.). O contribuție semnificativă, pe termen lung, este așteptată să vină din câmpurile Yuzhno Russkoye, Achimov IV și V din Rusia, precum și din blocul de gaze offshore Neptun din România”, se arată într-un comunicat al OMV, remis Agerpres.

Totodată, compania își planifică să ajungă la o rată de înlocuire a rezervelor de peste 100% și să-și dubleze rezervele până în 2025, la peste 2 miliarde de barili echivalent petrol, din care jumătate să fie rezerve de gaze naturale.

Reprezentanții OMV vorbesc și de extinderea în noi regiuni, precum cea din Asia și Australia. “În strategia de creștere, rămânem focusați geografic pe regiunile noastre cheie: Europa Centrală și de Est (Austria și România), Marea Nordului, Orientul Mijlociu și Africa. Pe lângă acestea, OMV vrea să dezvolte o nouă regiune-cheie în Australasia”, potrivit documentului citat.

Oficialii OMV au mai arătat că vor să investească în următorii șapte ani un miliard de euro în cele trei rafinării ale grupului – Schwechat, Burghausen și Petrobrazi, în perspectiva intenției de a dubla capacitatea de rafinare pe termen lung.

Compania austriacă anticipează o creștere a cererii pentru gazele naturale, odată cu depărtarea de cărbune a pieței europene. Astfel că vânzările de gaze ale companiei ar putea crește la peste 20 de miliarde de metri cubi până în 2025, iar OMV speră să acopere 10% din piața din Germania, conform Agerpres. “Alte planuri includ livrarea în rețeaua europeană de transport a unor cantități suplimentare de gaze din Norvegia și România. Construcția conductei Nord Stream 2 are o importanță strategică crucială pentru OMV, întrucât va securiza alimentarea cu un volum consistent de gaze, pe termen lung, către Europa, în asociere cu Central European Gas Hub de la Baumgarten și de rețeaua de conducte ale Gas Connect Austria (transportatorul național – n.r.)”, se mai arată în documentul companiei.

De remarcat este și faptul că reprezentanții OMV nu spun nimic despre conducta de gaze BRUA, proiect care este susținut din bani europeni și care ar urma să lege Bulgaria-România-Ungaria și Austria.

Într-o conferință de presă din 21 februarie, Mariana Gheorghe, directorul general al OMV Petrom, declara că există discuții privind vânzarea în țările vecine a gazelor care vor fi extrase din Marea Neagră, însă compania a pierdut licitația pentru rezervarea de capacitate pe conducta spre Ungaria. “Pentru atingerea acelui moment de decizie finală de investiție pentru producția de gaze din perimetrul Neptun, pe lângă elementele tehnice, operaționale, de fiscalitate, generate de mediul din piața de gaze, avem nevoie de a prezenta posibilitatea de monetizare a producției din Marea Neagră. Acest proces a început, pentru evaluare potențialului de vânzare a cantităților care nu ar putea să fie vândute în România. În absența unei creșteri a cererii în România, va trebui să ne căutăm opțiuni de vânzare și pe alte piețe. Obiectivul nostru este zona de vecinătate a României, unde putem avea randamentul cel mai bun pentru orice fel de vânzare, nu numai pentru gaze”, a precizat Gheorghe.

Pe lângă cererea de gaze din țările din vecinătatea României, importantă este și capacitatea de transport către aceste zone, a adăugat ea. “În această perioadă noi purtăm discuții și analizăm scenarii de vânzare pe astfel de piețe din vecinătate, dar ele trebuie să fie calibrate cu disponibilitatea de interconectivități între România și piețele potențiale. Nu avem niciun contract încheiat la această oră”, a susținut oficialul OMV Petrom.

Ea a arătat că fiecare dintre cele două companii din consorțiu, respectiv OMV Petrom și ExxonMobil, poartă discuții separate pentru vânzarea gazelor, ele fiind concurente pe această piață.

Totodată, Gheorghe a confirmat faptul că OMV Petrom a pierdut licitația prin care ar fi dorit să rezerve capacitate de export pe conducta Arad-Szeged. “A fost o licitație pentru dreptul de a transporta pe relația Arad-Szeged, la care au fost mai multe firme participante. Capacitatea totală a fost de 4 miliarde de metri cubi pe relația de export. Am participat și noi, dar nu am câștigat. Nu este public cine a câștigat, am citit și noi știrile că sunt trei firme din Ungaria”, a mai spus directorul general al companiei.

La rândul său, Lăcrămioara Diaconu, șefa diviziei responsabile de activitatea de gaze din cadrul companiei, a subliniat faptul că OMV Petrom analizează și alte rute de transport, precum cele spre nordul și sudul României, adică spre Ucraina, Republica Moldova, Bulgaria și Turcia.

“Transgaz și operatorul din Ungaria au oferit spre rezervare capacitatea pentru una dintre rute, iar câteva companii și-au securizat această direcție de transport. Nu s-a vândut nicio moleculă de gaz până în prezent. Iar pentru noi spre Ungaria era doar una dintre rute. Posibilitățile de a monetiza gazul din Marea Neagră cu siguranță sunt și altele. Există posibilitatea de a merge către nord și către sud folosind conductele de tranzit care există în acest moment, doar că trebuie conectate de Marea Neagră prin conducte care nu există acum, dar sunt în planurile Transgaz”, a susținut ea.

Pe data de 5 februarie, agenția ungară de presă MTI a transmis faptul că mai multe companii din Ungaria au rezervat întreaga capacitate de 4,4 miliarde de metri cubi pe an a conductei de gaze care leagă România și Ungaria, citându-l pe ministrul maghiar de externe, Peter Szijjarto. Potrivit acestuia, începând din anul 2022, mari cantități de gaze naturale extrase din Marea Neagră vor putea fi livrate Ungariei.

Potrivit oficialului ungar, partea română a convenit să construiască stații de compresare care vor permite livrarea a 1,75 miliarde metri cubi de gaze naturale pe an în 2020, urmând ca această capacitate să fie majorată până la 4,4 miliarde metri cubi în 2022.