Distribuție Oltenia a continuat proiectele sale de smart metering, aprobând cu ANRE un plan de contorizare inteligentă a ariei sale operaționale care va include instalarea a încă 244.000 contoare până în 2024. Compania are în prezent pregătite propuneri de proiecte cu posibilă finanțare din fonduri europene de peste 200 milioane euro în rețele, iar planul său de investiții a inclus proiecte de peste 73 de milioane de euro în 2021, susține Ondrej Safar, CEO al CEZ România, în cadrul unui interviu exclusiv acordat Energynomics.
Care sunt investițiile pe care le susține DEO în domeniul contorizării inteligente? De ce a stagnat acest proces, care au fost piedicile?
Distribuție Oltenia și-a atins țintele stabilite în zona smart metering, singurele întârzieri în implementare fiind cauzate de câteva proceduri de achiziție a serviciilor și echipamentelor necesare pentru montarea contoarelor inteligente care au depășit perioadele planificate (din lipsă de vendori / prestatori). Însă, cu toate acestea am refăcut timeline-ul de montare și în 2021, DEO a montat 90.000 contoare atât în mediul urban (peste 42.000), cât și în mediul rural (peste 48.000), fiind integrate in sistemul informatic peste 400 de posturi de transformare.
Introducerea gratuității la racordarea clienților va pune o presiune și mai mare asupra distribuitorilor în ceea ce privește asigurarea fondurilor necesare pentru smart metering. Am convingerea totuși că aceasta nu va conduce la o încetinire semnificativă a ritmului de digitalizare a rețelelor. Impactul crizei semiconductoarelor care afectează și producția de contoare smart poate însă îngreuna ritmul de instalare a contoarelor.
Distribuție Oltenia va continua procesul către o rețea inteligentă, implementând și soluții tehnice adiționale, necesare planurilor noastre de smart metering, precum proiectele MDM + MDC (Meter Data Management System) care vor procesa și transmite datele provenite din contoarele inteligente, permițând schimbul de date cu alte baze de date, inclusiv cu sistemul GIS și sistemul de facturare. Sistemul se implementează în co-finanțare, cu fonduri europene de 3 milioane euro și o contribuție proprie de aproximativ 2 milioane de euro (40%).
Cum ajută contorizarea inteligentă la definirea segmentului consumatorilor vulnerabili?
Dezvoltarea contorizării inteligente este esențială pentru monitorizarea cu acuratețe a datelor provenite de la consumatori și procesarea acestora. Aceste proiecte sunt o verigă esențială care împreună cu eficientizarea investițiilor și digitalizarea proceselor operaționale vor conduce la o calitate ridicată a energiei distribuite consumatorilor din zona noastră.
Definirea cât mai concretă a segmentului de consumatori vulnerabili este extrem de importantă în elaborarea unor politici și strategii de sprijin eficiente pentru aceștia. Din perspectiva noastră, este nevoie de o înțelegere aprofundată a nevoilor acestora pentru găsirea celor mai bune soluții și reducerea dificultăților cu care se confruntă consumatorii vulnerabili.
Un prim pas ar fi identificarea unei cerințe minime de consum de energie, stabilită în funcție de un set clar de parametri care pot include tipul de construcție, urban/rural, nevoile specifice etc. Măsurile de reducere a sărăciei energetice (renovarea clădirilor, înlocuirea receptoarelor cu consumuri ridicate, alte măsuri de creștere a eficienței energetice) ar putea reduce impactul financiar al ajutoarelor acordate consumatorilor vulnerabili pe termen mediu și lung.
La nivelul furnizorului de energie electrică și gaze naturale CEZ Vânzare, ne-am angajat să luptăm împotriva sărăciei energetice cu care clienții vulnerabili se confruntă și de trei ani facem parte din Proiectul European SocialWatt în cadrul căruia promovăm eficiența energetică.
Care sunt consecințele legii plafonării prețurilor, a creșterii prețurilor la energie și gaze asupra investițiilor în următoarea perioadă?
Legea plafonării a produs deja efecte directe asupra furnizorilor de energie și gaze naturale și poate să aibă efecte indirecte asupra operatorilor de distribuție în cazul în care furnizorii de energie nu primesc la timp sumele care fac obiectul compensării.
Orice întârziere din partea furnizorilor, la plata tarifului de distribuție poate conduce la lipsa de lichidități și imposibilitatea de plată a energiei achiziționate, a serviciilor prestate și a lucrărilor de investiții efectuate de operatorii de distribuție în rețea.
Creșterea semnificativă a prețurilor de achiziție a energiei electrice are efecte directe asupra bugetelor operatorilor de distribuție atât în zona de costuri cât și de cash.
Conform reglementărilor actuale, aceștia au obligația să-și achiziționeze direct energia electrică de pe OPCOM, pentru consumurile tehnologice necesare distribuției de energie, la costuri care depășesc cu mult veniturile din tarifele de distribuție. În 2022, comparativ cu 2021, estimăm o creștere a prețului mediu de achiziție a energiei pentru consumul propriu tehnologic cu 114%, pe când tarifele de distribuție au crescut cu aproximativ 7% în termeni reali. Acest dezechilibru între costuri și venituri va conduce la imposibilitatea Distribuție Oltenia de a face plăți pentru lucrări de investiții, mentenanță, materiale și echipamente, servicii sau energie.
Cred că este necesară regularizarea sumelor pe care furnizorii ar trebui să le primească de la guvern, prin aplicarea unui mecanism corect de compensare ținând cont de costurile reale pe care le impun activitatea de furnizare de energie/gaze naturale și gestionarea clienților. Mă refer aici la acoperirea integrală a costurilor cu tarifele de distribuție care au valoare diferită în funcție de zona de distribuție și a costurilor de furnizare care nu sunt deloc de neglijat.
Constituirea unei scheme prin care operatorii de distribuție să fie compensați pentru diferența între costul de achiziție a energiei pentru CPT recunoscut de ANRE și costul de achiziție real, efectuat de operatorii de distribuție ar putea fi o altă măsură de sprijin implementată de guvern.
Distribuție Oltenia va continua să caute cele mai bune soluții pentru a menține ridicat nivelul de investiții în rețea și implementarea / finalizarea proiectelor sale de digitalizare.
Cât de pregătită este rețeaua pentru demand-response, prosumatori și producție distribuită? Ce investiții sunt necesare în acest sens în regiunea în care operați?
La nivelul Distribuție Oltenia, am reușit racordarea celui mai mare număr de prosumatori din țară datorită organizării extraordinare. Primul pas a fost să identificăm toți instalatorii selectați de Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM) din zona noastră și să îi invităm la discuție, având în vedere cele peste 3.000 de cereri care urmau să fie înregistrate. Am standardizat documentele și informațiile pe care aceștia trebuie să le transmită, am eșalonat cererile de racordare astfel încât să putem să ne încadrăm în termene și am organizat săptămânal întâlniri de status, rezolvând astfel în timp util toate problemele care au apărut pe parcurs. Pentru 2022 provocarea este și mai mare. Estimăm peste 7.000 de prosumatori racordați la rețeaua noastră și am făcut deja demersurile pentru asigurarea contoarelor.
La nivel de investiții, continuăm să facem progrese în proiectele de digitalizare deja demarate în SMART Transformation și căutăm noi oportunități de a accesa finanțare europeană și fonduri norvegiene. În 2021, spre exemplu, planul de investiții Distribuție Oltenia includea proiecte de peste 73 milioane euro cu fonduri europene și impact pozitiv în modernizarea și dezvoltarea rețelei (din care 21,4 milioane euro contribuție proprie și circa 29,3%, fonduri prin axele 6.1 și 6.3.).
Anul acesta, am început implementarea proiectului de modernizare a rețelei de distribuție și creșterea capacității de distribuție a stației de transformare 110/ 20 kV Caracal Vest pentru evacuarea energiei electrice produse de centralele electrice fotovoltaice (proiect în valoare de 43 de milioane de lei, având ca beneficiari din comunitate 13.600 de consumatori din Caracal și localitățile adiacente).
În plus, am dat startul proiectului Advanced Distribution Management System (ADMS), pentru dezvoltarea unei rețele inteligente de distribuție, în beneficiul celor peste 1,4 milioane de consumatori de energie electrică. Valoarea proiectului se ridică la 76 de milioane de lei, este cofinanțat din fonduri europene și include componenta SCADA sau achiziția de date în timp real pentru controlul rețelei de distribuție, componenta DMS, pentru partea de analiză și optimizare a funcționării rețelei prin care operatorul va putea oferi energie la calitatea și cantitatea solicitată, cu urmărirea parametrilor acesteia în timp real, componenta OMS, pentru managementul întreruperilor în alimentarea cu energie și componenta de raportare, pentru analiza și măsurarea informațiilor legate de funcționarea rețelei.
Continuăm desigur și restul proiectelor de sub umbrela SMART Transformation asumată de Distribuție Oltenia încă din 2016:
- MWM (peste 2.350.000 euro investiți din 2018 până în 2021) cu impact direct asupra timpului de remediere a deranjamentelor electrice cu aproape 10% mai scurt în 2021, comparativ cu 2019.
- GIS, care ne oferă o monitorizare mai bună a activelor Distribuție Oltenia, planificarea acestora pentru configurarea optimă a rețelei și optimizarea activității de organizare/ dispecerizare a echipelor de lucru.
- Data Governance prin care vizăm standardizarea proceselor de date, reducerea riscurilor IT și îmbunătățirea securității și controlului sistemelor.
- Enterprise Architecture, care presupune integrarea noilor sisteme cu/și în cadrul sistemelor existente DEO.
- Digital DEO, proiect menit să îmbunătățească deopotrivă experiența clienților și utilizatorilor DEO (în procesele de racordare la rețea, gestionarea sesizărilor/reclamațiilor, înregistrare deranjamentelor) și pe cea a angajaților prin eficientizarea proceselor de lucru și instruire.
- E-Analytics – vizează o mai bună prognoză orară pentru CPT (termen scurt, mediu și lung), reducerea costurilor energiei tranzacționate pe Piața de Echilibrare pentru acoperirea CPT și creșterea gradului de identificare a suspiciunilor de sustragere a energiei electrice.
- Assets Management System, prin care ne propunem implementarea unui nou sistem de management al activelor în procesele de investiții cu impact în asigurarea veniturilor din tariful de distribuție, maximizarea echilibrului recunoaștere cost/beneficii și nu numai.
La această listă adăugăm proiectele punctuale prin care sprijinim autoritățile publice locale în procesele de racordare și amplasare a stațiilor de încărcare pentru mijloacele de transport electrice sau racordare diferitelor obiective de interes public (săli de sport, spitale, extinderi aeroport etc).
Cum ar trebui să se modifice rețelele și piața astfel încât să fie mai bine adaptate pentru integrarea regenerabilelor (Fit for RES)?
Continuarea investițiilor în rețea și accesarea de fonduri rămân imperative pentru a pregăti rețeaua Distribuție Oltenia pentru a prelua mai multă energie regenerabilă și pentru a îmbunătăți siguranța în alimentare a consumatorilor; de asemenea, pentru digitalizare și smart grid. Fondurile europene sunt cele care vor stimula demararea investițiilor in 2022.
Până în acest moment avem contracte de finanțare finalizate sau în execuție cât și în contractare, în valoare de peste 50 milioane euro, valoare finanțată din fonduri europene. Astfel, am atins plafonul General Block Exemption Regulation (GBER) cu suma maximă pe care o poate accesa o companie (50 de milioane de euro). Întrucât la începutul acestui an regulamentul GBER a fost revizuit și s-a ridicat limita de la 50 la 70 milioane euro/companie, dar nu s-a precizat clar cum se aplică noua metodologie, am solicitat clarificări și avem pregătite în acest moment proiecte în valoare de 20 milioane euro. În situația în care răspunsul va fi că putem depune proiecte în valoare de 70 milioane euro avem propunerile pregătite și pentru acestea. De fapt, Distribuție Oltenia are în prezent pregătite propuneri de proiecte cu posibilă finanțare din FUE de peste 200 milioane euro.
Totuși, în contextul actual al pieței energiei electrice și al efectelor apărute în urma creșterii prețurilor, obținerea fondurilor europene nu mai depinde doar de calitatea proiectelor propuse de noi, ci și de criterii asupra cărora nu avem control direct. Este vorba de indicatorii de profit ai companiilor, care sunt criterii esențiale pentru asigurarea eligibilității în atragerea acestor fonduri și care au fost afectați de evenimentele din ultimele luni.
În aceste condiții, există riscul că proiectele planificate să nu obțină finanțare, nu din cauza calității acestora sau a rezultatelor preconizate în urma implementării, ci din cauza rezultatelor financiare afectate de instabilitatea pieței de energie.
De asemenea, problema transferării parțiale în tarifele de distribuție a costurilor reale cu achiziția energiei electrice pentru acoperirea consumului propriu tehnologic (CPT), de pe piețele de energie electrică, în anul 2021 și 2022, conduce la probleme în asigurarea finanțării investițiilor și la imposibilitatea accesării fondurilor europene. Recuperarea urgentă de la bugetul de stat a diferențelor, verificate și confirmate de către ANRE, este o prioritate pentru noi.
Alternativa recunoașterii în baza reglementată a activelor (BAR) a diferențelor netransferate în tarife este o altă soluție propusă de CEZ care rezolvă problema accesării fondurilor europene, dar nu rezolvă deficitul de cash pentru derularea programului de investiții. Desigur, alternativa cea mai corectă ar fi creșterea în consecință a tarifelor de distribuție, dar cu efecte imediate asupra clienților noștri.
Luând în calcul cele două aspecte menționate, vom continua planul de investiții, încercând să rezolvăm, cu sprijinul autorităților, problema asigurării finanțării acestora.
_____________________________________________
Interviul a apărut inițial în numărul din martie 2022 al Energynomics Magazine.
Dacă vrei să primești prin curier revista Energynomics, în format tipărit sau electronic, scrie-ne la adresa office [at] energynomics.ro, pentru a te include în lista de distribuție. Toate numerele anterioare sunt accesibile AICI, în format electronic.
