România îşi bazează în continuare planurile de tranziție energetică pe creşterea masivă a consumului de combustibili fosili, prin noile proiecte de centrale termice, rețele de distribuție a gazului fosil, dar şi noi capacități de exploatare, care vor conduce la creşterea emisiilor de carbon, precum şi a dependenței de gaze fosile, avertizează mai multe organizații neguvernamentale (ONG) de mediu, într-o scrisoare cu recomandări transmisă Ministerului Energiei.

Conform documentului, semnat de Asociația 2Celsius şi organizațiile WWF-România, Declic şi Bankwatch, Strategia Energetică a României 2025 – 2035 propune o țintă scăzută de energie regenerabilă, de 36% până în 2030, potrivit Agerpres.

„Am atras atenția că România îşi bazează în continuare planurile de tranziție pe creşterea masivă a consumului de combustibili fosili, prin noile proiecte de centrale termice, rețele de distribuție a gazului fosil, dar şi noi capacități de exploatare, în speță Neptun Deep, care vor conduce la creşterea emisiilor de carbon, a impactului climatic, precum şi a dependenței României de gaze fosile. Organizațiile solicită reducerea capacității planificate bazată pe gaze fosile şi mai multă ambiție în ceea ce priveşte energia din surse regenerabile, eforturi pentru scăderea consumului de gaz împreună cu investiții în eficiență energetică. Strategia propune o țintă scăzută de energie regenerabilă, de 36% până în 2030”, notează sursa citată.

În acest context, organizațiile de mediu reamintesc de recomandările Comisiei Europene în ceea ce priveşte noua țintă de energie regenerabilă, de cel puțin 41% până în 2030.

„România are în continuare multe oportunități de introducere a energiei regenerabile în sectorul încălzire-răcire, transporturi, dar şi în producția de electricitate, dacă se va renunța la o parte din capacitatea planificată pe gaz şi se va pune mai mult accent pe modernizarea rețelelor şi stocare”, se menționează în scrisoare.

Activiştii de mediu au cerut introducerea unui sub-obiectiv pentru accelerarea proiectelor de energie regenerabilă şi colaborarea interinstituțională. În paralel, au subliniat nevoia de a renunța la investiții hidroenergetice distructive, pentru care chiar strategia aminteşte că România şi-a atins şi depăşit limita de sustenabilitate.

Practic, ONG-urile susțin mai degrabă promovarea retehnologizării hidrocentralelor şi a stocării prin pompaj, în locații cu impact redus.

„Deşi strategia integrează stocarea, digitalizarea rețelelor şi implicarea consumatorilor, pentru unele dintre aceste inițiative nu propun ținte concrete sau măsuri legislative necesare – un exemplu simplu ar fi adoptarea contoarelor inteligente. În contextul tranziției energetice, este necesară o guvernanță diferită a energiei şi desemnarea unei autorități competente, precum şi adoptarea unei Legi a Climei pentru a asigura integrarea schimbărilor energetice şi climatice”, susțin organizațiile de profil.

De asemenea, reprezentanții entităților de mediu au solicitat clarificări şi măsuri specifice şi cu privire la domeniul de încălzire şi răcire, inclusiv privind rolul resurselor regenerabile şi ponderii gazului fosil în viitor.

Printre recomandările acestora se află: diversificarea mixului energetic cu pompe de căldură şi energie solară şi adoptarea tehnologiilor de energie regenerabilă la nivel de comunitate şi reducerea rolului biomasei solide, alături de scheme financiare pentru comunitățile vulnerabile dependente de lemnul de foc.

„Deşi se pune mai mult accent pe prosumatori, cu ținta de 2,5 GW instalați în 2030, strategia energetică nu propune ținte clare pentru crearea de comunități energetice şi reducerea sărăciei energetice până în 2030. De aceea, printre recomandări se numără stabilirea unor indicatori concreți, dar şi stimulente financiare, precum programe de eficientizare energetică şi schimbarea surselor de căldură, pentru protecția consumatorilor vulnerabili. Organizațiile de mediu au cerut autorităților ca subvențiile la energie să fie direcționate exclusiv către consumatorii vulnerabili şi ca procesul să fie unul transparent, pentru a fi asigurat accesul echitabil la energie”, apreciază semnatarii scrisorii transmise Ministerului Energiei.

În plus, asociațiile au reiterat nevoia unei abordări mai transparente şi participative în procesele de reglementare, pentru a implementa cu succes strategia energetică propusă şi pentru a asigura angajamentul publicului şi al părților interesate.