Condițiile de piață din ultimele zile, în care un MWh se vinde cu un ban și chiar înregistrează valori negative nu reflectă o tendință sustenabilă pe termen lung, însă duc și mai jos graficul de scădere accelerată aprețurilor energiei din ultimul an. Cu câțiva GW de capacitate anunțați să intre în rețea în acest an și în 2025, companiilor investitoare le va fi destul de greu să își îndeplinească țintele de randament, dacă prețurile vor continua acestă tendință.
OPCOM a publicat un preț mediu ponderat pentru piața pentru ziua următoare (PZU) de de 328,50 lei/MWh aferent lunii martie, cu aproximativ 6,2% mai mic decât cel al lunii februarie 2024.
Prețul mediu ponderat al lunii martie 2024 este de fapt cu 53% mai mic decât prețul mediu la închidere al lunii februarie 2023.
Conform ultimului raport lunar disponibil al OPCOM, prețul mediu al energiei electrice a scăzut cu 50,36% în luna februarie, față de perioada similară a anului 2023, pe segmentul de piață pentru ziua următoare (PZU), în termeni nominali, conform datelor OPCOM consultate de Energynomics.
Astfel, prețul mediu la închidere a fost de 347 de lei/MWh în februarie 2024, față de 699 de lei în februarie 2023. Volumul tranzacțiilor a crescut cu 3,09% în perioada menționată anterior, până la 1,6TWh, însă, în februarie față de ianuarie 2024, acesta s-a diminuat considerabil, cu 22,82%. Tot față de ianuarie 2024, prețul mediu de închidere pe PZU a scăzut cu 20,42% în termeni nominali.
Valoarea tranzacțiilor din februarie, de pe PZU, a fost de circa 561 milioane lei, cu aproape 48% mai mică decât în perioada similară din 2023 și cu aproape 40% mai mică decât în ianuarie 2024. Cota tranzacțiilor PZU din consumul net prognozat a fost de 37,4%.
Când s-au mai înregistrat valori negative?
România a întregistrat la mijlocul lunii mai 2023 prețuri negative la energia electrică pe piața pentru ziua următoare, iar în piața de echilibrare s-au atins prețuri negative de 2.000 euro pe MWh.
„În prezent, capacitatea de export-import a României este undeva la 3.000-3.500 de megawați în perioade în care rețeaua este completă. În perioada cu retrageri din exploatare aceasta mai scade undeva pe la 2.500 (MWh). Dar prin investițiile pe care le realizăm în următoarea perioadă avem obligația ca la sfârşitul anului 2025 să ajungem la peste 5.000 de megawați capacitate de export, respectiv de import. Sunt şi vor fi capacități mari şi ele vor creşte până în anul 2030, odată cu dezvoltarea rețelei electrice de transport, atât în România, dar şi în cadrul operatorilor cu care funcționăm interconectat… Consumatorii sunt cei care plătesc şi uitați-vă la ceea ce s-a întâmplat în weekendul care a trecut. Este primul weekend în care prețurile pe PZU în România au fost negative. În piața de echilibrare pe care o administrăm noi s-au atins prețuri negative de 2.000 euro pe Megawatt-oră. Asta înseamnă că cine a avut excedent în orele respective în weekend, pe lângă faptul că a achiziționat energia la prețurile din piață, va plăti în etapa de decontare prețuri foarte, foarte mari. De aceea este nevoie de consum şi mai este şi un alt element, o altă fațetă, pe care o cunoaştem mai puțin, care este în responsabilitatea noastră, partea de apărare şi de restaurare a unui sistem”, spunea Virgiliu Ivan directorul DEN CNTEE Transelectrica, în urmă cu un an.
