Vizita preşedintelui României, Klaus Iohannis, la centrala nuclearo-electrică de la Cernavodă şi discursul acestuia au prilejuit un comunicat de presă din partea ROMATOM, asociaţie constituită în 2001, care reuneşte în prezent peste 30 de membri uniţi în jurul ideii de susținere a programului nuclear național.

Reprezentanții industriei nucleare din România apreciază semnalele pozitive transmise de președintele Johannis cu privire la activitatea din sectorul nuclear. Întâlnirea cu angajații centralei nuclearo-electrice de la Cernavodă vine la câteva luni dupa aprobarea raportului privind unităţile 3 şi 4 de la CNE Cernavodă în cadrul ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării. „Considerăm acești pași drept încurajatori pentru viitorul industriei nucleare din România, aceasta fiind una de vârf, atât pe plan național, cât și internațional”, afirmă ROMATOM.

Rolul energiei nucleare în mixul energetic

Centrala de la Cernavodă este una dintre piesele majore ale infrastructurii critice, furnizoare de securitate energetică și energie curată la prețuri accesibile, subliniază ROMATOM. Afirmaţiile recente ale şefului statului susţin această idee: „Este un atu extrem de important că România are un ciclu nuclear complet. Acest avantaj este semnificativ și trebuie păstrat. Asistăm, în ultima vreme, la câteva evoluții nesatisfăcătoare, și nu vorbesc aici de unitatea în care ne aflăm, ci vorbesc de industrii conexe, unde lucrurile se pare că au intrat într-un con de umbră și, cu siguranță, este o nevoie de o atenție suplimentară din partea guvernanților pentru întregul ciclu.

Suntem, noi, România, aproape independenți energetic. La nivelul Uniunii Europene, ne situăm pe locul trei la acest indicator de independență energetică. Însă, aceste lucruri nu se păstrează de la sine. Este nevoie de o strategie bine făcută, bine gândită, în sectorul energetic și aici rolul Centralei de la Cernavodă trebuie să fie unul extrem, extrem de important”, a declarat preşedintele în faţa angajaţilor CNE Nuclearelectrica.

Rolul energiei nucleare în asigurarea securității energetice

Realizarea proiectului de extindere a producţie de energie din resurse nucleare este benefică pentru România, prin atingerea unei cote de 30-32% pentru energia nucleară în mixul energetic național, odată cu punerea în funcțiune a celor două noi unități nucleare. ROMATOM citează din discursul preşedintelui Johannis: „Cred că ar fi foarte bine să mergem până în zona poate de 30% şi atunci avem o ţintă destul de bine conturată”. Proiectul, alături de alte investiții din sectorul energetic național va contribui la consolidarea durabilității, competitivității și securității energetice la nivel european și național, în linie cu documentul Comisiei Europene COM(2015) 80 final, intitulat ”O strategie-cadru pentru o uniune energetică rezilientă cu o politică prospectivă în domeniul schimbărilor climatice”, din 25 februarie 2015, asigurând accesul consumatorilor la o energie cu prețuri accesibile și competitive.

Eșecul pieței energiei (market failure)

Prin scăderea rapidă a prețurilor, piaţa nu poate susține investițiile, ceea ce poate avea efecte dramatice în viitor pentru asigurarea securității energetice și reducerii emisiilor de carbon. Peşedintele Klaus Johannis s-a refert în mod explicit la aceasă chestiune: „Piaţa energetică mondială este într-o situaţie puţin curioasă. Preţurile la energie scad. Oferta este în general destul de mare şi acest lucru induce două lucruri, unul foarte bun şi unul care pune probleme industriei. Efectul foarte bun este pentru consumator. Energia devine din ce în ce mai ieftină. Însă, aceste lucruri nu merg la infinit, fiindcă, pentru industrie, dacă preţul scade prea mult, atunci lipsesc banii pentru investiţii, fără de care nu se poate continua. Şi vorbim chiar în cazul dumneavoastră [Nuclearelectrica] de investiţii specifice care nu sunt absolut deloc un lux, ci sunt investiţii care asigură un ciclu lung de funcţionare şi asigură siguranţa specifică”, explicat Klaus Johannis.

Rolul statului in facilitarea investiţiilor

Din perspectiva ROMATOM, „prezența președintelui Klaus Johannis la Cernavodă are și rolul de a impulsiona negocierile pentru unitățile 3 și 4, investiție care pe lângă avantajele economice menționate, va aduce o perspectivă mult așteptată pentru viitorul celor care lucrează aici, așa cum la vremea ei a adus-o unitatea 2, atât în exploatarea centralei, cât și la construcție”. Investiţia în noile reactoare vine cu efecte benefice pe piaţa muncii, a observat şeful statului: „Studiile arată că se creează aproximativ 16.000 de locuri de muncă suplimentare în industria aferentă şi la dumneavoastră [Nuclearelectrica], luat împreună”.

Formarea resursei umane și pierderea forței de muncă calificate

Discursul şefului statului a inclus şi o referire la dificultăţile pe care companiile energetice le au în a forma şi menţine forţă de muncă intens calificată: „În afară de faptul că majoritatea sunteţi oameni super sau hipercalificaţi, şi asta este bine, trebuie să ţinem cont de un factor care este decisiv pentru viitorul acestui sector. Trebuie să găsim metode să-i ţinem pe oameni aici. Asta înseamnă, cu siguranţă, un parcurs, o carieră previzibilă, dar înseamnă şi salarii decente”, a declarat preşedintele.

Klaus Johannis a explicat lipsa de corelare a veniturilor specialiştilor din energie şi prin persistenţa fenomenului „baieţilor deştepţi din energie”: „Am trecut, din păcate, prin destui de mulți ani în care dumneavoastră și alții ați muncit, v-ați calificat, v-ați făcut treaba, iar așa-numiții băieți deștepți au cules roadele”, a afiirma preşedintele. „Cred că este cazul să terminăm cu aceste abordări. Eu cred că oamenii deștepți trebuie să culeagă și ei roadele, și aceștia sunteți dumneavoastră, și colegele și colegii dumneavoastră, care lucrează în această industrie, unde este nevoie, de obicei, de o specializare foarte, foarte bună, și o aveți. Și meritați să fiți răsplătiți pentru ea”, a mai spus Johannis.

Rolul industriei locale orizontale (supply chain)

În opinia ROMATOM, „este semnificativă asocierea vizitei [preşedintelui] cu cei 20 de ani de la darea în exploatare comercială a unității 1”, eveniment care va fi marcat pe 2 decembrie 2016. „Participarea industriei nucleare româneşti la finalizarea unităţilor 3 şi 4 Cernavodă înseamnă, în primul rând, punerea în valoare a investiţiilor realizate în trecut, a dotărilor şi spaţiilor de producţie destinate fabricării de componente şi echipamente, precum si montajului acestora, pentru unităţi nuclearo-electrice de tip CANDU 6”, explică asociaţia.

sursa foto: telegrafonline.ro