Comisarul European pentru Energie Gunther Oettinger nu crede că sancțiunile care ar fi impuse Rusiei pe fondul agresiunii împotriva Ucrainei va periclita furnizarea gazului către Europa, relatează agenția bulgară Novinite preluată de Mediafax. Unul dintre motive, spune comisarul, este și existența unui acord potrivit căruia, în cazul unor posibile sancţiuni impuse de către ambele părți una alteia, sectorul gazelor să nu fie prioritar.
Oettinger a mai precizat că blocul economic vestic trebuie să păstreze fluxul de gazelor dinspre Est spre Vest, simultan cu lărgirea portofoliului său de surse de energie. Norvegia și Algeria, deja doi furnizori importanți pentru UE, își pot mări contribuția, iar coridorul sudic va conecta Europa în următorii cinci ani cu resursele de hidrocarburi aflate în depozite geologice azere. Suprinzător, oficialul european a menționat și că Germania ar trebui să ridice moratoriul informal aplicat gazelor de șist.
Multe dintre preocupările și temerile liderilor politici și experților europeni vor face obiectul unor evaluări strategice în iunie, moment în care s-ar putea creiona o viziune pe termen lung pentru peisajul energetic comunitar. Preocuparea imediată este securizarea gazelor pentru iarna 2014-2015, a subliniat comisarul, iar acest obiectiv poate fi atins, din moment ce nu există semnale îngrijorătoare dinspre Gazprom, a anunțat oficialul.
Comisarul a mai arătat că UE a acționat totuși în ultimii ani pentru a se proteja de eventuale întreruperi ale livrărilor de gaze, inclusiv prin construcţia de noi conducte între ţările membre şi majorarea capacităţilor de stocare.
Ucraina pivotează spre energie regenerabilă
Comisarul european a remarcat totuși că alimentarea cu gaz a Ucrainei poate fi profund periclitată; în cazul în care plata datoriilor solicitată de Gazprom nu este realizată, sistarea livrărilor pentru Ucraina devine o reală posibilitate.
Din moment ce perspectivele Ucrainei în materie de exploatare de hidrocarburi proprii sunt cel puțin incerte, iar o serie de zăcăminte cu potențial și contracte de explorare au fost pierdute prin anexarea Crimeei la Rusia, autorităţile de la Kiev se îndreaptă spre resurse regenerabile, care le sunt la îndemână. Prin urmare, potrivit Bloomberg, guvernul kievean vrea să atragă investiţii americane în energia eoliană, solară şi în biomasă.
„Agresiunea Rusiei faţă de Ucraina a adus în prim plan problema securităţii energetice. Cred cu tărie că a venit timpul ca investitorii americani să descopere Ucraina, în special în domeniul energiei”, a declarat ambasadorul Ucrainei la Washington. Reprezentanți ai statului ex-sovieic au pornit o campanie de promovare a potenţialului Ucrainei în domeniul energiei regenerabile, campania care va ajunge în centre puternice de capital și tehnologice din SUA, precum Chicago, New York şi San Francisco.
Potrivit Centrului pentru Cercetări în Domeniul Energiei din Kiev, cele mai promiţătoare forme de energie regenerabilă din Ucraina sunt biomasa şi biogazul, parţial pentru că reţeaua şi staţiile electrice din Ucraina nu pot fi adaptate uşor la suplimentarea masivă a energiei eoliene şi solare.
Directorul general al acestui centru a arătat că circa 40% din gazele importate din Rusia sunt folosite pentru încălzire, iar acestea pot fi înlocuite cu energie regenerabilă, în decurs de trei-cinci ani. Până în 2030, energia regenerabilă ar putea reprezenta circa 15% din electricitatea produsă, faţă de 2% în prezent, a mai spus acesta.