Cheltuielile ridicate pentru încălzire cauzate de ineficiența clădirilor şi a sistemelor de termoficare reprezintă sursa principală de vulnerabilitate şi sărăcie energetică, şi, în acest sens, ar trebui alocate cu precădere fonduri pentru reabilitarea termoenergetică a locuințelor, semnalează experții din cadrul Observatorului Român al Sărăciei Energetice (ORSE).
„Investițiile şi reformele prevăzute în pachetul REPowerEU din Planul Național de Redresare şi Reziliență (PNRR) trebuie să abordeze cu prioritate problema sărăciei energetice şi să cuprindă măsuri ce pot fi aplicate rapid pentru atenuarea efectelor crizei energetice, mai ales în rândul celor mai vulnerabili consumatori. Sursa principală de vulnerabilitate şi sărăcie energetică o reprezintă cheltuielile ridicate pentru încălzire, cauzate de ineficiența clădirilor şi a sistemelor de încălzire / termoficare. În acest sens, ar trebui alocate cu precădere fonduri pentru reabilitarea termoenergetică a locuințelor, inclusiv a celor din mediul rural, cel mai expus riscului de sărăcie energetică în România”, se menționează într-un comunicat al ORSE.
De asemenea, potrivit experților ORSE, consumatorii vulnerabili trebuie sprijiniți să aibă acces la sisteme moderne de încălzire şi surse regenerabile de energie.
Aceste opinii cu privire la direcționarea fondurilor europene în vederea combaterii sărăciei energetice au fost exprimate în nenumărate rânduri de experții ORSE, în cadrul consultărilor şi aparițiilor publice la care aceştia au participat. De altfel, o parte dintre acestea se regăsesc în punctul de vedere formulat de Consiliul Economic şi Social (CES) cu privire la REPowerEU, subliniază comunicatul, potrivit Agerpres.
„Chiar dacă trecem printr-o perioadă de criză energetică ce aduce numeroase provocări legate de creşterea prețurilor, aceasta este şi un moment de oportunitate foarte mare, pentru că există fonduri europene care pot fi folosite pentru consumatorii vulnerabili şi tratarea sărăciei energetice. România nu trebuie să rateze acest tren, însă evaluările noastre arată că politicile naționale de abordare a crizei energetice şi cele de tranziție verde eşuează în a ținti consumatorii vulnerabili”, a declarat Anca Sinea, vicepreşedinte al Asociației Centrul pentru Studiul Democrației şi coordonatoarea ORSE.
Potrivit Corinei Murafa, expertă în politici energetice şi climatice în cadrul ORSE şi membru în CES, toate politicile europene în domeniu spun că programele de finanțare pentru panouri fotovoltaice, pompe de căldură, eficientizarea energetică a locuințelor ar trebui să prioritizeze consumatorii vulnerabili şi pe cei aflați în sărăcie energetică.
„În momentul de față, niciunul dintre programele existente la noi nu prioritizează astfel de consumatori. Fondurile disponibile prin REPowerEU trebuie să pună consumatorul vulnerabil în centrul investițiilor – fie că vorbim de consumatori casnici, fie de IMM-uri – şi să contribuie astfel la diminuarea sărăciei energetice”, a precizat Corina Murafa.
Astfel, experții ORSE semnalează că esența pachetului de investiții şi reforme REPowerEU este de a diminua sărăcia energetică şi efectele crizei la nivelul Uniunii Europene. Dat fiind că eficiența energetică scăzută este unul dintre factorii majori care conduc la sărăcie energetică, măsuri precum îmbunătățirea anvelopei clădirilor în care locuiesc consumatori vulnerabili şi înlocuirea sistemelor de încălzire şi răcire cu echipamente moderne reprezintă cel mai eficient mod de a aborda problema sărăciei energetice. Pe lângă randamentul scăzut în raport cu nevoia de încălzire, sobele vechi pot produce şi alte efecte asociate, precum poluarea mediului înconjurător şi interior sau diferite afecțiuni respiratorii, susțin aceştia.
Totodată, experții mai menționează că, în paralel cu diminuarea consumurilor prin creşterea performanței energetice a clădirilor, trebuie implementate soluții moderne de încălzire, precum pompe de căldură, sobe eficiente energetic, dar şi alte echipamente pentru producție şi consum de energie regenerabilă: panouri solare termice pentru producerea apei calde, panouri fotovoltaice, soluții de stocare etc. De asemenea, ar trebui încurajată soluția alimentării anumitor tipuri de municipalități cu surse regenerabile de încălzire, spre exemplu pompele de căldură la nivel de cartier/ cvartal.
În ceea ce priveşte reformele ce trebuie incluse în pachetul REPowerEU din PNRR, experții ORSE se raliază punctului de vedere al CES şi recomandă măsuri pentru eliminarea obstacolelor legislative în calea comunităților de energie. Totodată, solicită crearea unor condiții favorizante din punct de vedere legislativ şi fiscal pentru dezvoltarea comunităților de energie regenerabilă, un mijloc de a atenua criza energetică şi de a scoate oamenii din sărăcie energetică.
De asemenea, este nevoie de îmbunătățirea legislației pentru prioritizarea consumatorilor vulnerabili în toate programele de finanțare publică adresate prosumatorilor şi eliminarea obstacolelor în calea racordării rapide a acestora la rețea.
O altă reformă necesară este elaborarea într-un cadru multi-instituțional a Planului Național de Acțiune privind Sărăcia Energetică, obligație prevăzută de peste de 10 ani în Legea Energiei.
„Pentru evaluarea permanentă, reală şi completă a sărăciei energetice, ar trebui să se acorde o atenție deosebită schimbului de date între instituții, coroborându-se datele legate de veniturile gospodăriei, consumurile şi starea energetică a locuinței. Aşa cum ORSE a semnalat anterior, în acest moment, fiecare instituție urmăreşte culegerea de date în izolare față de celelalte instituții ale statului. Pentru a gestiona această temă transversală a sărăciei energetice şi schimbul corect de date, ORSE recomandă crearea unui instrument de consultare tripartită (autoritățile implicate, companiile din sectorul energetic şi asociațiile de consumatori) la nivelul Guvernului, pe modele de bune practici şi moduri de lucru existente, precum modelul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă”, mai scrie în comunicat.
Sursa citată precizează că acest schimb real de date şi identificarea corectă a consumatorilor vulnerabili sunt necesare pentru a putea optimiza transferurile bugetare pentru acoperirea creşterii costurilor cu energia.
„În prezent, aşa cum s-a văzut recent odată cu Ordonanța Austerității, sistemul de plafonare – compensare nu poate acoperi, din perspectiva veniturilor bugetare limitate, toți consumatorii din România. De aceea, este cu atât mai necesar să se identifice, după un cumul de criterii, care sunt consumatorii ce trebuie ajutați cu prioritate”, punctează experții ORSE.
Observatorul Român al Sărăciei Energetice (ORSE) este un proiect inițiat de către Centrul pentru Studiul Democrației, think-tank înființat în anul 2006 în cadrul Departamentului de Ştiințe Politice, Facultatea de Ştiințe Politice, Administrative şi ale Comunicării, Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj, în cadrul căreia funcționează ca centru de cercetare acreditat.
Scopul acestei inițiative este de a oferi o perspectivă de 360 de grade asupra sărăciei energetice la nivel național, precum şi expertiza necesară pentru combaterea acestui fenomen complex, ce afectează o mare parte a populației.