Ideea scurtării săptămânii de lucru la patru zile a reapărut în Germania, ca remediu pentru menţinerea locurilor de muncă în timpul şi după criza fără precedent provocată de pandemia de coronavirus, transmite AFP.

Însă acest subiect este unul foarte controversat în rândul companiilor.

Preşedintele puternicului sindicat din metalurgie IG Mettal, Jörg Hofmann este cel care a declanşat o dezbatere naţională prin propunerea introducerii săptămânii de lucru de patru zile pentru a proteja locurile de muncă, într-un moment în care rata şomajului este creştere atât în Germania cât şi în restul lumii.

Ministrul german al Muncii, social-democratul Hubertus Heil, a apreciat şi el miercuri că „un timp de muncă redus cu o compensaţie salarială parţială ar putea fi o măsură adecvată”, conform Agerpres.

Ideea de bază este că prin reducerea perioadei de lucru, salariaţii ar putea să îşi împartă mai multe locuri de muncă care altfel ar fi eliminate.

O astfel de măsură ar fi „un răspuns la modificările structurale din sectoare precum industria auto”, confruntată cu provocarea automobilelor electrice, precum şi la „accelerarea tranziţiei digitale din cauza pandemiei”, argumentează preşedintele sindicatului IG Metall pentru cotidianul Süddeutsche Zeitung. Jörg Hofmann pledează de asemenea pentru „o anumită compensaţie” pentru salariaţi din partea angajatorilor, pentru ca să nu apară o pierdere importantă a puterii de cumpărare.

IG Metall nu este la prima luptă pentru reducerea timpului de lucru. În 1995 sindicatul a reuşit să impună săptămâna de lucru de 35 de ore în industrie, iar în 2018 a obţinut dreptul ca salariaţii, care doresc, să muncească doar 28 de ore pe săptămână timp de doi ani, cu o pierdere diminuată a salariului.

Ultima sa propunere privind săptămâna de muncă de patru zile este susţinută de 60% din germani, arată un sondaj Yougov publicat miercuri.