Panourile fotovoltaice sunt deja o realitate bine-cunoscută în zona montană a județului Vâlcea. De la Vaideeni mai sus spre Vârful lui Roman și mai departe, în golul alpin, aproape toate casele, mai mici sau mai mari, au instalate deja sisteme de producție a energie electrice din sursă solară. Motivul principal este absența rețelei de distribuție a energiei electrice.

De câțiva ani, panourile fotovoltaice se adaugă, în gospodăriile mai înstărite, generatoarelor electrice care consumă carburanți fosili. Atunci când resursele financiare sunt mai mici, soluția solară nu poate fi o opțiune nici măcar atunci când ar fi singura. Așa stau lucrurile în cazul stânelor montane, așezări utilizate doar câteva luni pe an; în Munții Căpățânii vorbim despre 4-5 luni, din mai, până în septembrie, interval în care pot fi locuite construcțiile rudimentare, puțin spațioase, izolate superficial și lipsite de confort.

Asociația Energia Inteligentă estimează că peste 40% din sălașele de pe culmile munților au fost părăsite, ceea ce pune în pericol păstoritul, una dintre tradițiile definitorii ale poporului român. Lipsa căilor de acces și condițiile grele de trai în aceste zone au făcut ca cei care locuiesc și își desfășoară activitatea în aceste locuri să renunțe la această îndeletnicire tradițională. Lansat în luna mai a acestui an de către Asociația Energia Inteligentă, proiectul „România Tradițională cu Energie Curata” are ca obiectiv păstrarea tradițiilor romanești, concomitent cu susținerea tehnologilor moderne care să permită producerea de energie curată.

Păstoritul a permis apariția și supraviețuirea unor comunități umane care se ocupă de creșterea animalelor (oi, capre, vaci) și formarea unor puternice legături sociale care au generat identitate locală, regională și națională. “Pajiștile din munții României, cu floră furajeră de calitate este rezultatul unui proces de pășunare constantă pe parcursul secolelor. Aceasta s-a obținut cu eforturi, de-a lungul timpului, și poate să dispară în câteva decenii prin subpășunare, fenomen care favorizează ‚resălbăticirea’, pășunilor prin apariția vegetației ierboase nedorite și a vegetației lemnoase care va duce la împădurire”, afirmă Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă. Proiectul „România Tradițională cu Energie Curată” va contribui la păstrarea identității naționale folosind energie curată. “Refacerea căilor de acces, peste 60 de km de drum pe zona de creastă, către stânele din Munții Căpățânii, singurul masiv muntos în care sălașurile montane de păstorit sunt încă populate și instalarea de panouri fotovoltaice în stâne vor face ca cei care încă practică păstoritul în aceste zone să își poată continua activitatea și valorifica produsele. Totodată, refacerea drumurilor din zonă va facilita accesul vizitatorilor și, treptat, va reînvia activitățile turistice”, crede Dumitru Chisăliță.

Zece stâne situate în Munții Căpățânii au acum curent electric în urma unui proiect pilot desfășurat cu susținerea Salvamont Vâlcea, Comunității 4×4 Vrancea și a Federației Patronale Petrol și Gaze. Stânele Căpățâna, Ursu Vârf, Ursu Canton, Ursulețu, Balota, Milescu, Cășăria, Dârjiu, Cocora 1 și Cocora 2 au acces acum la energie curată.

Sistemele fotovoltaice sunt ușor de montat, o echipă de 5 oameni amplasând 4 panouri și instalația electrică (cabluri, conectori, invertor, baterii, corpuri de iluminat, prize, întreruptoare) în doar câteva ore. Costul inițial este relativ mic, dar mai important este costul de utilizare, aproape zero pe întreaga durată de viață, comparat cu cel al unui generator pe motorină. Încă și mai semnificativ, un asemenea sistem este simplu de folosit, ceea ce contează enorm dacă vorbim despre stâne folosite de femei și copii, cum este cazul în masivul Căpățânii.

Prietenoase cu mediul, sistemele fotovoltaice protejează un ecosistem altfel condamnat la dispariție, prin faptul că oferă un confort minimal (lumină la interior, radio, TV) și un plus de siguranță (lumină de veghe peste noapte, inclusiv pentru descurajarea animalelor sălbatice). „Ne ajută foarte mult panourile pentru că avem lumină, putem folosi mulgătoarea, vom avea o muncă mai ușoară acum că avem curent la stână”, spunea una dintre beneficiarele proiectului „România Tradițională cu Energie Curată”. “Cred că suntem ultima generație care vom mai face asta, copii nu sunt interesați“, ne-a spus o alta.

“Schimbarea pe care o dorim pentru România trebuie să înceapă cu oamenii, cu programe de informare și de creștere a gradului de conștientizare asupra importanței păstrării tradițiilor și a adaptării la schimbările pe care ni le va aduce viitorul”, a mai spus Dumitru Chisăliță. Dincolo de ajutorul concret oferit oamenilor de la stâne, proiectul pilot din Munții Căpățânii contribuie și la creșterea nivelului de informare despre realitățile pășunatului alpin din România. Soluțiile țin mai degrabă de proiecte naționale, finanțate din fonduri dedicate menținerii tradițiilor culturale și dezvoltării turismului. În coordonarea primăriilor și a obștilor, este nevoie de investiții consistente în infrastructura de acces și de locuire pentru ca stânele și păstoritul montan să redevină atractive pentru generațiile tinere. Doar prin turism cultural și gastronomic pot fi generate sursele de venit care să facă din păstorit o activitate sustenabilă pe termen lung. Încă o dată, “schimbarea pe care o dorim pentru România trebuie să înceapă cu oamenii… „.