Votul în alegerile parlamentare confirmă așteptările unei reconfigurări drastice a peisajului politic din România. După centralizarea datelor din 99,5% dintre secțiile de votare știm că viitorul legislativ va cuprinde șapte partide.
Iată care este distribuția ponderilor partidelor care au depășit cota 5%, necesară pentru a intra în Parlament:
Camera DeputațilorPSD – 22,24% (față de 28,90%, în 2020) AUR – 17,86% (față de 9,07%, în 2020) PNL – 13,39% (față de 25,18%, în 2020) USR – 12,24% (față de 15,36%, în 2020) SOS – 7,22% (-) UDMR – 6,41% (față de 5,74%, în 2020) POT – 6,34% (-) |
SenatPSD – 22,59% (față de 29,31%, în 2020) AUR – 18,16% (față de 9,17%, în 2020) PNL – 14,39% (față de 25,57%, în 2020) USR – 12,12% (față de 15,85%, în 2020) SOS – 7,62% (-) UDMR – 6,46% (față de 5,89%, în 2020) POT – 6,28% (-) |
Partidele anti-sistem, autoproclamate suveraniste, sceptice față de Uniunea Europeană și NATO sau explicit anti-UE și NATO, au înregistrat creșteri semnificative, de la o prezență parlamentară de circa 9% în 2020-2024, la o pondere cumulată de circa 32% în viitorul Parlament. Partidele tradiționale – PSD și PNL – au pierdut teren masiv, de la circa 54%, în 2020, la circa 35%, acum. USR a pierdut, de asemenea, circa 3 puncte procentuale, de la peste 15%, la ceva mai mult de 12%.
Acestea sunt rezultate parțiale. Cifrele se vor modifica marginal odată cu finalizarea numărării tuturor opțiunilor și după redistribuirea voturilor date pentru partide care nu au atins pragul necesar pentru accederea în parlament, circa 10% din voturi.
Vom avea un parlament fragmentat care va genera majorități instabile. După finalizarea scrutinului pentru alegerea viitorului președinte, urmează negocieri complicate care vor conduce la un guvern fragil și vulnerabil în fața crizelor politice și economice pe care le anticipăm în viitorul imediat.