Camera Deputaților, aflată în sesiune extraordinară, a adoptat, prin vot final, proiectul de Lege privind unele măsuri necesare pentru implementarea operațiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore. Legea deschide calea luării deciziilor finale de investiții pentru marile proiecte de exploatare a gazelor naturale de la Marea Neagră.
Varianta adoptată a legii offshore aduce câteva modificări importante față de cea adoptată de Senat.
Creditul fiscal, eliminat din legea offshore
Una dintre acestea este eliminarea așa numitului creditul fiscal, o prevedere prin care investitorii ar fi primit garanții suplimentare cu privire la stabilitatea sarcinii fiscale totale impuse de stat pe întreaga durata de desfășurare a proiectelor. După experiența nefastă a modificărilor intempestive la legislația privind susținerea investițiilor în regenerabile, riscul legislativ a devenit principala îngrijorare a marilor investitori. “Creditul fiscal era profund discriminatoriu pentru celelalte companii din România”, a afirmat președintele PSD, Liviu Dragnea, înainte de votul final din Camera Deputaților.
Impozit progresiv pe veniturile „suplimentare”
Potrivit articolului 19 al Legii Offshore, „impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore ține seama de prețul de referință stabilit de ANRM pentru calculul redevențelor”, în prezent prin raportare la prețurile spot din hub-ul austriac Baumgarten. “Tranzacțiile desfășurate sub prețul de referință se impozitează la prețul de referință. Procentele de calcul a impozitului se calculează pe baza prețurilor de vânzare a gazelor naturale practicate de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore” pe baza unei grile de prețuri, ajustate anual începând cu 1 ianuarie 2019 cu indicele anual al prețurilor de consum.
Astfel, impozitul suplimentar va fi de 30, până la 50% din veniturile suplimentare, în funcție de nivelul prețurilor, pe baza unei grile care pornește de la 85 de lei pe MWh și ajunge la 190 de lei pe MWh.
“Statul român ar urma să încaseze 13,2 miliarde de dolari”, prin aplicarea acestui impozit, a afirmat Liviu Dragnea, sumă care se va adăuga unor venituri estimate la 230 milioane de dolari pe an, din redevențe.
50% din producție, tranzacționată în România
Articolul 20 prevede că, prin derogare de la prevederile art. 177 din Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare, titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore vor fi obligați să tranzacționeze minim 50% din producția anuală prin “contracte pe piețele centralizate, transparent, public și nediscriminatoriu, în conformitate cu reglementările emise de ANRE”. O parte din sumele obținute de statul român ar urma să alimenteze un fond destinat parteneriatelor public-private.
Deciziile finale de investiție vor fi mai dificil de adoptat
Potrivit www.hotnews.ro, șefii a trei companii care au concesionat perimetre petroliere în Marea Neagră, ExxonMobil România, OMV Petrom și Black Sea Oil&Gas, au declarat după ședința comisiilor reunite, că în urma adoptării acestui amendament, decizia finală de investiție va fi mai dificil de luat. „În urma modificării regimului fiscal va deveni mult mai dificil pentru fiecare investitor să adopte o decizie de investiție”, a declarat Richard Tusker, șeful ExxonMobil din România. „După ceea ce am văzut că s-a întâmplat astăzi, suntem îngreunați în a adopta decizia finală de investiție care să favorizeze România”, a declarat la rândul său Christina Verchere, CEO al OMV Petrom. „Acum doi ani am început procesul de stabilire a cadrului în care putem face investițiile în Marea Neagră. […] Pot să va spun cu toată fermitatea, ținând cont de textul pe care l-am văzut, ne pune în situația mult mai dificilă de a lua decizia finală de investiție față de momentul în care ne aflam acum doi ani”, a declarat și Mark Beacom, șeful Black Sea Oil & Gas, citat de www.hotnews.ro.