Eurodeputații au adoptat o variantă revizuită a Directivei privind performanța energetică a clădirilor. Revizuirea propusă a Directivei privind performanța energetică a clădirilor urmăreşte să reducă substanțial emisiile de gaze cu efect de seră şi consumul de energie în sectorul clădirilor din Uniune până în 2030. Un alt obiectiv îl reprezintă neutralitatea climatică a acestui sector până în 2050. Se doreşte şi ca numărul clădirilor cu performanța energetică cea mai slabă care sunt renovate să crească, iar schimbul de informații privind performanța energetică să fie îmbunătățit.

Potrivit textului revizuit al directivei, toate clădirile noi ar trebui să aibă emisii zero începând din 2030. În plus, clădirile noi ocupate sau deținute de autoritățile publice ar trebui să aibă emisii zero începând din 2028. Statele membre vor putea lua în considerare potențialul de încălzire globală pe durata ciclului de viață al clădirilor, care include fabricarea şi eliminarea produselor pentru construcții utilizate la ridicarea lor.

În cazul clădirilor rezidențiale, țările Uniunii Europene vor trebui să aplice măsuri pentru a asigura o reducere a energiei primare medii utilizate cu cel puțin 16% până în 2030 şi cu cel puțin 20-22% până în 2035.

Conform noii directive, statele membre vor trebui să renoveze 16% din clădirile nerezidențiale cu cele mai slabe performanțe energetice până în 2030, respectiv 26% dintre acestea până în 2033. Pentru a identifica clădirile care intră în această categorie se vor utiliza cerințele minime de performanță energetică, potrivit Agerpres.

Dacă este posibil din punct de vedere tehnic şi economic, țările Uniunii ar trebui să introducă treptat utilizarea panourilor solare în clădirile publice şi nerezidențiale, în funcție de dimensiunea lor, şi în toate clădirile rezidențiale noi până în 2030.

Statele membre trebuie să adopte măsuri pentru a decarboniza sistemele de încălzire şi a elimina treptat combustibilii fosili din instalațiile de încălzire şi răcire, obiectivul fiind eliminarea completă a centralelor termice pe bază de combustibili fosili până în 2040. Subvenționarea centralelor individuale pe bază de combustibili fosili va fi interzisă începând din 2025. Va fi în continuare posibil să se acorde stimulente financiare pentru sistemele de încălzire hibride, cum ar fi cele care combină o centrală pe combustibili fosili cu o instalație termică solară sau o pompă de căldură.

Clădirile agricole şi de patrimoniu pot fi scutite de la aplicarea noilor norme. Ţările UE pot decide să excludă şi clădirile protejate pentru calitățile lor arhitectonice sau istorice speciale, clădirile utilizate temporar, precum şi bisericile şi lăcaşurile de cult.