Perioada de consultare publică a proiectului Planului Național Integrat în Domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice (PNIESC) revizuit a fost prelungită până la data de 15 martie 2024, informează Ministerul Energiei (ME).
„Urmare a solicitărilor primite în cadrul consultării publice aferente proiectului PNIESC revizuit, în scopulcolectării propunerilor tuturor părților interesate cu privire la acesta, perioada de transmitere a comentariilor şi observațiilor se prelungeşte până la data de 15 martie 2024”, transmite ministerul.
Totodată, Ministerul Energiei va organiza trei dezbateri publice în intervalul 15 februarie – 15 martie cu privire la proiectul PNIESC revizuit, în baza observațiilor primite în perioada de consultare publică, respectiv a recomandărilor Comisiei Europene.
Organizațiile Declic, Bankwatch, Greenpeace, WWF-România (Fondul Mondial pentru Natură) şi 2Celsius au acuzat Ministrul Energiei de falsă consultare publică în legătură cu Planul Național din domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice (PNIESC), invocând faptul că instituția a pus în dezbatere publică proiectul fără să anunțe chiar înainte de Crăciun, cu termen până pe 21 ianuarie 2024, şi au solicitat prelungirea consultărilor publice.
„Mai mult, documentul a fost publicat pe site-ul Ministerului Energiei la capitolul ‘Despre noi’ şi nu în secțiunea dedicată transparenței publice. Acest lucru dovedeşte lipsa unui interes real al Ministerului Energiei pentru opinia societății civile. Pentru a permite o analiză corectă şi detaliată a Planului Național Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice, organizațiile de mediu cer prelungirea consultărilor publice. O astfel de solicitare a fost trimisă şi către Cabinetul ministrului Sebastian Burduja. Consultările cu societatea civilă sunt extrem de importante, având în vedere criticile aduse de Comisia Europeană referitoare la energia din surse regenerabile, unde ținta asumată de România prin PNIESC este de doar 34% în consumul final brut de energie până în 2030. Această țintă este sub cota de 41% rezultată din formula din anexa II la Regulamentul (UE) 2018/1999 privind guvernanța uniunii energetice şi acțiunile climatice”, se arată într-un comunicat de presă al activiştilor de mediu, citat de Agerpres.
Potrivit sursei citate, Guvernul nu a propus măsuri concrete pentru reducerea utilizării gazului fosil şi eliminarea treptată a subvențiilor pentru combustibili fosili.
„Traiectoria spre care se îndreaptă de fapt România este de creştere a cantității de gaze şi petrol utilizate, lucru ce ar putea să nu fie compatibil cu obiectivele de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. De asemenea, lipsesc informații despre cum planifică România să reducă sărăcia energetică şi să încurajeze tranziția justă la o economie cu emisii scăzute de CO2, atât din perspectiva unor planuri concrete, cât şi a finanțării”, au menționat organizațiile non-guvernamentale.
În viziunea acestora, statele-membre ale Uniunii Europene, inclusiv România, sunt obligate să stabilească „un dialog multianual privind clima şi energia […] în care autoritățile locale, organizațiile societății civile, comunitatea de afaceri, investitorii şi alte părți interesate relevante, precum şi publicul în general, să poată participa activ şi să discute diferitele scenarii vizate pentru politici energetice şi climatice, inclusiv pe termen lung, şi să evalueze progresul”.
În 2019, Comitetul de Conformitate al Convenției de la Aarhus a emis un Aviz către Uniunea Europeană, care a reiterat că procesele de consultare publică ar trebui să asigure, printre altele, că: aranjamentele sunt transparente şi corecte; informațiile necesare sunt furnizate publicului; există termene rezonabile pentru consultare; se iau în considerare rezultatele participării publice.
„Cu toate acestea, PNIESC revizuit nu îndeplineşte aceste criterii cruciale. Planul a fost publicat într-o secțiune a site-ului Ministerului Energiei unde nu se publică de obicei anunțuri sau decizii administrative, iar anunțul nu a fost publicat în mass-media, aşa cum indică legea transparenței decizionale. (…) În acest caz, anunțul a fost făcut într-o singură publicație online, o singură dată, contrar obligațiilor prevăzute de legislație”, au susținut ONG-urile.
În acest context, organizațiile de mediu au solicitat Ministerului Energiei organizarea unei dezbateri publice la care să poată avea acces toate persoanele interesate.
La finele lunii noiembrie a anului trecut, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat, la Forumul de Securitate Cibernetică în Energie, organizat la Cluj de Distribuție Energie Electrică România, că instituția pe care o conduce şi-a propus un termen ambițios, dar nu imposibil, ca în primăvară (în 2024 – n. r.) România să aibă o Strategie Energetică Națională şi un capitol care să fie pe securitatea cibernetică în sectorul energetic.