Franck Neel, președintele Federației Naționale Pentrol și Gaze (FPPG), a răspuns întrebărilor Energynomics.
Care este nivelul actual de impozitare în sectorul de petrol și gaze din România, în comparație cu alte țări? Cum a evoluat fiscalitatea în ultimii doi ani?
Potrivit unui studiu independent din noiembrie 2023, „Analiza sistemului de impozitare specific sectorului upstream de țiței și gaze naturale din România”, realizat pentru FPPG, povara fiscală de pe sectorul de petrol și gaze din România este extrem de ridicată comparativ cu nivelul sistemelor de impozitare din Europa. De altfel, România a avut cea mai mare rată efectivă de impozitare – adică impozite specifice upstream pe venituri din producție, dintre statele analizate, de patru ori mai mare decât media identificată pentru anii 2021 și 2022.
În același timp, impozitarea specifică a crescut cu 885% în perioada de referință. Impozitarea suplimentară a crescut de 11 ori în 2022 față de 2020, în timp ce redevențele au crescut de 5,2 ori în 2022 față de 2020.
Din punct de vedere cantitativ, se poate observa o evoluție semnificativ disproporționată a impozitării specifice pentru perioada 2020-2022.
Rata efectivă de impozitare, calculată ca pondere a impozitelor specifice sectorului upstream de țiței și gaze naturale din România în veniturile totale din producție, a crescut de la 16% în 2020 la ~29% în 2021, ~la 43% în 2022, dacă contribuția de solidaritate este exclusă, sau la 52% în 2022, dacă este inclusă contribuția de solidaritate.
Potrivit datelor analizate, studiul a remarcat, de asemenea, suprapunerea excesivă a mai multor elemente de impozitare, precum și introducerea unor noi elemente de impozitare fără o recalibrare a impozitelor existente.
Ca urmare a acestui lucru, unele firme și-au oprit activitatea și au părăsit piața din România. Cealaltă mare povară asupra producătorilor de gaze este complexitatea reglementărilor care a fost determinată de mai multe modificări legislative în ultimii ani. Ne confruntăm, de exemplu, cu obligația de a furniza gaze naturale la prețuri plafonate pentru consumul casnic și al producătorilor de energie termică pentru consumatori casnici, Gas Release Program (programul obligatoriu de ofertare a gazelor pe piața centralizată), la care se adaugă și o obligație de stocare, care nu neapărat în linie cu nevoile noastre.
Toate aceste măsuri nu oferă, din păcate, stimulente pentru a investi în producția de gaze.
Acum, pentru a pune aceste cifre în context, permiteți-mi să subliniez și rolul sectorului de petrol și gaze în dezvoltarea economiei naționale. Un alt studiu independent – „Contribuția industriei de petrol și gaze la economia românească”, elaborat în 2023, arată că investițiile realizate de companiile din sectorul de petrol și gaze în 2022 au fost de 11 miliarde de lei, investițiile estimate pentru 2023 fiind similare.
La ce sumă se ridică impozitele plătite de OMV Petrom în 2023 și ce estimări aveți pentru 2024? Dar în privința politicii de dividende? Cum vor afecta toate acestea investițiile viitoare?
În 2023, OMV Petrom a plătit 16 miliarde de lei la bugetul de stat, aproape 1 miliard de lei au fost dividende, iar 15 miliarde de lei impozite directe și indirecte, inclusiv contribuția de solidaritate de 1,5 miliarde de lei.
În 2024, pe lângă impozitele directe și indirecte, vom plăti încă 1,2 miliarde de lei contribuție de solidaritate. Pe lângă acestea, a fost introdusă o nouă taxă pe veniturile companiilor care activează în sectorul petrolului și gazelor naturale, aplicabilă pentru 2024 și 2025, cu un impact anual estimat de până la 250 milioane lei pentru acest an.
În ceea ce privește dividendele, la începutul lunii februarie, compania a anunțat propunerea Directoratului privind un dividend de bază brut de 0,0413 lei/acțiune pentru anul financiar 2023. Aceasta reprezintă o creștere de 10% față de anul anterior, la limita superioară a intervalului de 5-10% menționat în politica privind dividendele. În același timp, compania a anunțat și intenția de a propune un dividend special în 2024. Ambele propuneri vor fi supuse aprobării Adunării Generale a Acționarilor, în luna aprilie pentru dividendul de bază și într-una ulterioară pentru dividendul special. Ne menținem angajamentul de a oferi un randament competitiv acționarilor și de a respecta orientările noastre privind politica de dividende progresivă.
În ceea ce privește investițiile viitoare, perioada 2024-2026 se preconizează a fi cea mai intensă perioadă investițională din istoria companiei, cu investiții anuale de aproximativ 8 miliarde de lei, mai mult decât dublu față de media de 3,5 miliarde de lei pentru perioada 2017-2021, înainte de lansarea Strategiei 2030.
Numai pentru 2024 avem în plan investiții de 8 miliarde de lei, din care o mare parte vor fi direcționate către proiectul Neptun Deep, desigur, dar avem și alte proiecte în rafinăria Petrobrazi, precum și finalizarea tranzacțiilor M&A ale proiectelor cu emisii scăzute și zero.
Vedem cum companiile din petrol și gaze din întreaga lume schimbă focusul către proiecte ”verzi”. Ce îmi puteți spune despre membrii FPPG, inclusiv OMV Petrom, în legătură cu investițiile în proiecte verzi realizate până acum și în pipeline? Ce ne puteti spune despre proiectele CE Oltenia, care este stadiul lor de dezvoltare acum?
Într-adevăr, schimbarea este vizibilă și are impact la scară globală. Adoptarea tehnologiilor verzi se află în centrul preocupărilor majorității companiilor din industria de petrol și gaze din România. Totuși, trebuie să ținem cont de faptul că toate aceste noi tehnologii nu pot fi puse în aplicare fără inovare și alocarea unor investiții importante.
FPPG se angajează să promoveze transformările necesare pentru a avansa către o economie cu emisii zero, protejând mediul și încurajând inovația. Începând de anul trecut, am creat o serie de evenimente – Viitorul Energiei – care dezbat noile tehnologii disponibile la nivel mondial și iau în considerare oportunitatea României de a le implementa. Aceste evenimente s-au transformat în viziunea FPPG asupra viitorului energiei și ne propunem să facilităm înțelegerea și implementarea tehnologiilor moderne pentru tranziția energetică a României prin ateliere, documente de politici și o platformă educațională (https://viitorulenergiei.ro/).
Până în prezent, am identificat 10 piloni principali care vor sta la baza sectorului energetic în viitor, incluzând atât tehnologii consacrate, cât și inițiative de pionierat promițătoare.
- Energia geotermală (sistem în buclă închisă)
- Captarea, transportul și stocarea dioxidului de carbon (CSC)
- Hidrogen
- Gaze naturale și biometan
- Biocombustibili
- Hidrocarburi (petrol și cărbune)
- Energia regenerabilă
- Energia eoliană offshore
- SMR
- Hidro
Implementarea fiecărei tehnologii necesită angajamentul și colaborarea tuturor părților interesate, inclusiv a industriei, a autorităților centrale și locale și a comunităților. Necesarul de resurse umane și financiare este considerabil, dar impactul asupra economiei României ar fi semnificativ. Este esențial să avem cadrul legislativ adecvat și să stimulăm investițiile pentru a asigura o tranziție eficientă către aceste tehnologii durabile, care vor aduce beneficii pe termen lung atât pentru mediu, cât și pentru dezvoltarea economică a țării.
Încă este de neînțeles de ce nu putem injecta biometan în rețeaua de gaze din România, față de alte țări, când România are un potențial mare care va ajuta la decarbonizarea rețelei de gaze.
Dacă România dorește să ajungă pe drumul către net zero, este important, de asemenea, să se abordeze problemele actuale care încetinesc investițiile: procesul de avizare, birocrația și calendarul pentru primirea fondurilor UE și trecerea la o piață liberalizată, cu protecție dedicată clienților vulnerabili, pentru a simplifica urgent legislația complexă actuală și sarcinile pentru producători și furnizori și pentru a recrea o piață lichidă care va oferi semnale de preț de piață pentru investitori. Subliniem, de asemenea, necesitatea respectării directivei UE privind Garantarea Originii, care încetinește obiectivele reformei pieței de energie.
Vorbind acum despre OMV Petrom: în decembrie 2021 am lansat Strategia OMV Petrom 2030, cu scopul de a furniza energie mai curată și sustenabilă. Strategia noastră se bazează pe 3 piloni: tranziția către emisii reduse și zero de carbon, dezvoltarea regională a gazelor naturale și optimizarea activităților tradiționale, Pentru implementare, am estimat investiții de 11 miliarde de euro până în 2030 – acesta este cel mai mare plan de investiții care sprijină tranziția energetică a României. Din investițiile planificate, 35% vor finanța proiecte cu emisii reduse și zero de dioxid de carbon, cum ar fi energia fotovoltaică, energia eoliană, hidrogenul, biocombustibilii și e-mobilitatea.
În 2023 și începutul anului 2024 am făcut progrese semnificative în ceea ce privește execuția strategiei. În primul rând, în urma semnării contractelor de finanțare pentru construirea a 4 parcuri fotovoltaice de 450 MW in parteneriat cu CE Oltenia, a fost lansată licitația publică pentru contractul EPCC. În al doilea rând, tranzacția de achiziție a 710 MW de capacitate instalată de proiecte de energie fotovoltaică în județul Teleorman din România este de așteptat să fie finalizată în acest an, iar parcurile să devină operaționale 18-24 de luni mai târziu. Iar cel mai recent, la începutul anului 2024, am anunțat un nou parteneriat: să achiziționăm o participație de 50% în aproximativ 1 GW de capacitate de proiecte regenerabile din România, din care 950 MW de energie eoliană și 50 MW de capacitate fotovoltaică. Proiectele vor fi dezvoltate în continuare, construite și operate în parteneriat cu Renovatio.
Avem acum un portofoliu echilibrat, ne așteptăm să încheiem în 2024 tranzacțiile anunțate – supuse aprobărilor de reglementare și avem în vedere începerea treptată a producției în acest an.
Observăm, de asemenea, că multe firme industriale mari își exprimă îngrijorarea cu privire la competitivitatea față de întreprinderile din afara UE, după accelerarea tranziției energetice. La ce ne putem aștepta? Putem vedea gazul acceptat și după 2030 drept combustibil de tranziție sau chiar ca sursă principală pentru producția de hidrogen?
Va exista întotdeauna o dezbatere cu privire la ritmul potrivit al tranziției energetice, dar este clar că traiectoria nu este contestată. Cu toate acestea, tranziția energetică nu poate avea loc peste noapte, este un proces gradual și necesită un mix de soluții, inclusiv gazele naturale. Acest lucru este esențial pentru tranziția energetică de succes a României, datorită rolului său în echilibrarea surselor regenerabile de energie.
Gazele naturale vor continua să joace un rol important chiar și după 2030. Cererea de gaze în România va continua să crească până în 2030, determinată de gazificarea gospodăriilor și de noile centrale electrice pe gaz – avem proiecte anunțate de ~3.500 MW.
Gazul natural va juca, de asemenea, un rol important chiar și după 2030 – hidrogenul este un caz de utilizare pentru gaz, de exemplu.
Hidrogenul cu emisii reduse de carbon ar trebui să facă parte din Strategia României referitoare la hidrogen, Romania urmand sa devina cel mai mare producător de gaze din UE până în 2027, ceea ce va oferi un avantaj competitiv pentru industria din România.
Ce părere aveți despre dezvoltarea hidrogenului în România, în general, și stocarea pe bază de hidrogen, în special? Cum vedeți dezvoltarea industriei auto în ceea ce privește principalul său combustibil pentru viitor?
Pe drumul către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon, hidrogenul va deveni un domeniu important, în special după 2030. Când vine vorba de hidrogen verde și albastru, România este bine poziționată, datorită resurselor sale de gaze naturale, precum și tradiției îndelungate a industriei de petrol și gaze, cu rezervoare epuizate care ar putea oferi opțiuni pentru stocarea CO2.
Dezvoltarea hidrogenului în România oferă perspective importante pentru promovarea practicilor energetice durabile și stimularea inovării în diverse sectoare. Utilizarea stocării pe bază de hidrogen reprezintă un pas esențial către obținerea unor surse de energie mai curate și reducerea emisiilor de carbon.
În special, soluțiile de stocare pe bază de hidrogen oferă versatilitate și scalabilitate, permițând stocarea și distribuția eficientă a energiei în diverse aplicații. În România, adoptarea tehnologiei hidrogenului poate cataliza progresele în sectoare precum transportul, industria și producția de energie, stimulând creșterea economică și atenuând în același timp impactul asupra mediului.
Pe măsură ce eforturile globale pentru combaterea schimbărilor climatice și reducerea dependenței de combustibilii fosili se intensifică, industria auto este pregătită pentru o schimbare profundă către surse de energie mai curate și regenerabile.
_____________________________________________
Interviul a apărut inițial în numărul din martie 2024 al Energynomics Magazine.
Dacă vrei să primești prin curier revista Energynomics, în format tipărit sau electronic, scrie-ne la adresa office [at] energynomics.ro, pentru a te include în lista de distribuție. Toate numerele anterioare sunt accesibile AICI, în format electronic.
