Primă săptămână tumultoasă de tranzacționare din 2019 a avut parte de un final mai calm. După ce a atins un minim pe 33 de luni, Bloomberg Commodity Index a reușit să crească pentru a înregistra primul câștig săptămânal din ultimele cinci săptămâni. Scăderea înregistrată pe piața globală, cauzată de nesiguranța economică și politică, cât și de restricționarea lichidității, s-a oprit vineri după ce Beijingul a confirmat că o delegație comercială americană va face o vizită pe 7-8 ianuarie, susține Ole Hansen, director strategie mărfuri Saxo Bank.
Țițeiul începe să dea semne de susținere în urma colapsului de +40% începând din luna octombrie a anului trecut. De când a atins nivelul critic tehnic și psihologic de 50$/b, săptămâna trecută, a reușit să se redreseze puternic datorită unei perspective îmbunătățite atât pentru ofertă, cât și, posibil, pentru cerere.
Din punctul de vedere al ofertei, Dallas Fed, în sondajul cu privire la energie pe T4, a spus că creșterea sectorului de petrol și gaze al regiunii s-a oprit în contextul declinului mare al prețului petrolului. Comentariile (anonime) din partea executivilor de top din domeniul petrolului și gazelor oferă detalii importante legate noul stres cauzat de prăbușirea dramatică a prețului. Producția americană a petrolului de șist va încetini, cel mai probabil, în urma scăderii prețului, dar dacă ne luăm după lichidarea din perioada 2014-2016, e posibil să dureze până la șase luni până când impactul va fi vizibil în date care, deocamdată, continuă să arate o creștere de la an la an de aproape 2 milioane de barili/zi.
Deși sunt tot mai mari îndoielile cu privire la continuarea creșterii producției americane, Opec a reacționat puternic la perspectiva deteriorată prin reducerea producției de țiței din decembrie în mare parte începând din ianuarie 2017. Sondajele legate de producția lunară ale Bloomberg și Reuters au arătat, ambele, că Opec redusese producția cu aproximativ 500 000 de barili, la 32,6 milioane de barili/zi. Scăderea a fost determinată de o reducere voluntară din partea Arabiei Saudite (420 000 b/zi) și de reducerile neplanificate din Iran (120 000 b/zi) și Libia (110 000 b/zi).
În timp ce reducerea aprovizionării poate începe să ofere o oarecare susținere, este nevoie ca și perspectiva cererii să se stabilizeze. Lichidarea anterioară a avut loc într-un moment al creșterii cererii; pe acea bază, producătorii au putut cu o relativ ușor să taie producția și să schimbe direcția în care mergea petrolul. De această dată este diferit, Opec și alți producători trebuie să gestioneze și o nouă creștere a producției americane care ar putea necesita luni întregi pentru a scădea.
Aceștia trebuie să se îngrijoreze și în legătură cu perspectiva globală pentru creștere și cerere, un aspect asupra căruia aceștia nu au control. Faptul că China (cel mai mare importator de petrol din lume) și SUA (cel mai mare consumator) se află într-un război comercial este o problemă. Aceasta, însă, nu se reflectă încă în previziunile oficiale ale Opec, EIA și IEA. În ultimele șase luni, acestea doar au redus creșterea cererii globale cu o medie de 100 000 de barili/zi la 1,4 milioane.
Găsind susținere la 50$/b, țițeiul Brent pune acum la încercare rezistența la nivelul de 57.50$/b, minimul pe noiembrie. O depășire a pragului ar putea determina o revenire la zona de consolidare anterioară, în jur de 60$/b.
Gazul natural a revenit la 3$/unitate termică în urma creșterii la aproape 5$/unitate termică datorat valului de frig de la mijlocul lunii noiembrie. Scăderea a fost generată de o revenire la temperaturi neobișnuit de blânde pentru acea perioadă în 48 dintre statele americane dinspre sud, ceea ce a dus la un număr de retrageri din stocuri mai mic decât media. Aceste evoluții au îndepărtat deja teama unei crize a aprovizionării de final de sezon (de iarnă).