Planul de administrare al Consiliului de Administraţie al RADET a fost aprobat de Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB), marţi, în şedinţă ad-hoc, convocată de consilierii generali după ce în şedinţa extraordinară de luni fusese respins. La solicitarea consilierilor generali a fost organizată o şedinţă a CGMB.
Şedinţa a fost convocată argumentându-se că aprobarea planului de administrare al Consiliului de Administraţie (CA) al Regiei Autonome de Distribuţie a Energiei Termice (RADET) este „în interesul cetăţenilor”.
Planul a fost respins luni, în şedinţă extraordinară, la finalul căreia preşedintele CA al RADET Gabriel Dumitraşcu şi-a anunţat demisia, alături de ceilalţi membri ai consiliului de administraţie. Dumitraşcu a adăugat că la iarnă este posibil ca mai multe cartiere din Bucureşti să rămână fără căldură.
„Pentru anumite zone din Capitală există riscul ca la iarnă să nu poată fi difuzat agentul termic. Cele mai expuse zone sunt cele din estul Capitalei: Colentina, Fundeni, Doamna Ghica şi Pantelimon”, a spus Dumitraşcu, adăugând că există acest risc şi pentru zone centrale ale Bucureştiului.
El a mai spus că a propus un plan de măsuri pentru rezolvarea problemelor critice, care ar fi necesitat investiţii de aproximativ 10 milioane de lei.
„Ca plan imediat de măsuri, noi am propus punerea în aplicare a unui program pentru această vară, s-au identificat problemele critice care necesită un efort de vreo 10 milioane de lei, nu un efort considerabil, am început acest program şi am abordat aproximativ un sfert din el. Este vorba despre reparaţii în zonele critice. Am identificat şi sursa pentru ridicarea parţială de proprire pe cont, am găsit înţelegere la CA al ELCEN şi sper să continue acest program pentru că Bucureştiul are nevoie de căldură la iarnă”, a declarat Dumitraşcu.
RADET a prezentat, pe 11 iunie, în cadrul unei conferinţe de presă, planul de administrare al instituţiei.
„Lucrurile sunt extreme de grave. Sistemul centralizat de alimentare cu apă caldă al Bucureştiului este supradimensionat şi îmbătrânit, cu randamente tehnice extrem de scăzute. Sistemul a fost conceput la finalul anilor ‘50, când se punea problema industrializării masive a Bucureştiului, motiv pentru care au apărut marile CET-uri din Bucureşti. (…) După 1990 marea industrie a dispărut, iar puterile instalate în centralele termice sunt supradimensionate faţă de necesarul Bucureştiului. Dacă în 1990, în sistemul RADET intrau în jur de 10 milioane Gcal, în 2014 cantitatea intrată era de aproximativ 35% din ceea ce sistemul avea ca intrare în ’90”, spunea atunci Gabriel Dumitraşcu.
Specialiştii spun că necesarul ar fi de 1.900 Gcal/h, preciza el, conform Mediafax. De asemenea, mai mult de 80% din reţelele administrate de RADET sunt vechi de peste 30 de ani, a atras atenţia reprezentantul regiei. Dumitraşcu spune că este nevoie de un sistem de termoficare care să răspundă cel puţin necesităţilor unei generaţii şi să „terminăm cu cârpelile”.
„Încercăm să facem performanţă într-o competiţie cu o Dacie dinainte de Revoluţie. Nu ai niciodată cum să câştigi o competiţie”, afirmă Dumitraşcu.
El a subliniat că la iarnă Bucureştiul riscă o criză în ceea ce priveşte furnizarea agentului termic pentru 1,5 milioane de locuitori.
Din cauza fondurilor insuficiente, aprobate/alocate din bugetul local de către Primăria Bucureşti în ultimii patru ani, execuţia lucrărilor de investiţii a fost sistată începând cu finalul anului 2012. Astfel, RADET a primit anul trecut 4,3 milioane de lei pentru investiţii, faţă de 11,9 milioane de lei în anul 2013 şi comparativ cu 125,9 milioane de lei alocate pentru investiţii în 2009.
Preşedintele CA al RADET a citat studii potrivit cărora necesarul de cost pentru reabilitarea sistemului de transport ar fi de 360 de milioane de euro şi de alte 850 de milioane de euro pentru redimensionarea şi retehnologizarea CET-urilor.
Începând cu anul 2014, Electrocentrale Bucureşti a instituit popriri în cuantum de 100% pe toate conturile RADET Bucureşti, astfel că toţi banii pe care RADET îi încasează se duc la creditor.
Potrivit şefului CA al RADET, cea mai mare problemă a regiei sunt datoriile acumulate. RADET a încheiat anul 2014 cu datorii de 3,83 miliarde de lei, din care cea mai mare parte (3,6 miliarde de lei) sunt către Elcen. La sfârşitul anului 2013, datoriile RADET se ridicau la 3,51 miliarde de lei. Regia a înregistrat anul trecut pierderi de 320,1 milioane de lei, faţă de un rezultat negativ de 289,4 milioane de lei în 2013.
Guvernul a aprobat, în 27 martie 2014, memorandumul privind fuziunea dintre RADET, aflată în subordinea Primăriei Capitalei, şi Electrocentrale Bucureşti (ELCEN), furnizorul de căldură al RADET, care aparţine Ministerului Energiei. RADET este cel mai mare datornic al ELCEN. Oprescu declara în decembrie anul trecut că fuziunea se va realiza „undeva spre martie 2015”, iar în februarie anul acesta afirma că ELCEN nu doreşte şi nu a dorit niciodată fuziunea cu RADET.
