Proiectul Planului Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021-2030 (PNIESC) a primit în luna iunie recomandări din partea Comisiei Europene. Ajustările propuse corijează lipsa de ambiție și substanță a documentului propus de România.
Reacția Comisiei Europene este una normală. România a intrat într-un club european ce oferă multe avantaje, dar care presupune și respectarea unor condiții și asumarea unor contribuții. PNIESC este o proiecție a măsurilor ce vor fi luate de România în domeniul energiei în următorul deceniu, ținând cont de contextul climatic actual. Practic, România nu poate fi preocupată doar de acoperirea în siguranță a nevoii interne de energie, ci trebuie să și participe concret, alături de alte state membre, la efortul de a limita creșterea temperaturii globale și de a ajunge la orizontul anilor 2050 la o Europă fără emisii.
Vrea statul român să combată schimbările climatice?
Nu. „Tranziția energetică” – fără de care nu putem fi preocupați cu adevărat de climă – este doar enunțată sforăitor în discursurile oficialilor de rang înalt. Din păcate, proiectul PNIESC reflectă clar prioritățile deraiate ale decidenților, inspirate mai ales de draftul fantezist de strategie energetică națională.
E foarte îngrijorător faptul că nu avem încă un plan pentru eliminarea cărbunelui (și a altor combustibili fosili). Mai mult de jumătate din statele membre ale UE au anunțat că vor renunța la energia pe bază de cărbune până în 2030, cel târziu. Guvernanții evită, mai ales din motive politice, acest subiect și erodează șansele unei tranziții juste, treptate, în zonele unde se exploatează și utilizează cărbunele. Cei care vor avea de suferit vor fi localnicii, amăgiți cu promisiuni, în loc să li se ofere alternative de dezvoltare, care nu doar că sunt posibile, dar pot fi și finanțate cu bani europeni.
De asemenea, evoluția energiei regenerabile a fost stopată, ținta propusă de România pentru 2030 fiind doar de 27,9%, cu numai câteva procente peste ce am atins deja. Nu e surprinzătoare reacția Comisiei Europene, care penalizează această tentativă de „negociere”, solicitând un obiectiv de minimum 34% și un cadru favorabil pentru prosumatori, conform noii directive europene pentru regenerabile.
Energie = climă
Planul României pentru următorii 10 ani trebuie să accepte realitățile europene și criza climatică. Nu mai putem vorbi despre energie fără să ne gândim la climă. Nu ne mai putem plânge de povara măsurilor de mediu sau a certificatelor de CO2. Nu mai putem să semnăm acorduri climatice și să nu facem nimic sau prea puțin. Nu mai putem amâna deciziile importante pentru mandatele politice viitoare, eventual ale altor politicieni. Nu mai putem acționa pentru climă doar sub presiunea Uniunii Europene, bifând minimul posibil.
România trebuie să vadă acest proces ca pe o oportunitate și să construiască un plan curajos, care să privească chiar și dincolo de 2030, cu obiective de decarbonare clare. Timpul negocierilor a trecut, a venit vremea angajamentelor.
P.S. Ca parte interesată, Greenpeace România a solicitat Ministerului Energiei calendarul consultărilor pentru PNIESC, informații despre organizarea unor grupuri de lucru și modalitățile de diseminare către publicul larg. Deși mai sunt puține luni până la termenul limită de depunere a planului, ni s-a recomandat să urmărim periodic site-ul ministerului…
_____________________________________________
Articolul a apărut inițial în numărul din septembrie 2019 al energynomics.ro Magazine.
Dacă vrei să primești prin curier acest număr (septembrie 2019), în format tipărit sau electronic, scrie-ne la adresa office [at] energynomics.ro, pentru a te include în lista de distribuție. Toate numerele anterioare sunt accesibile AICI, în format electronic.
