Ministerul Energiei din Grecia a pus la dispoziție forma actualizată a Planului Național pentru Energie și Climă (PNIESC) pentru ca reprezentanții pieței să vină cu observații până pe 28 august, scrie Balkan Green Energy News. Dintre modificările cele mai importante, noul PNIESC include reduceri ale țintelor pentru 2030 avansate de minister în luna ianuarie, cu privire la capacitatea instalată a centralelor electrice și a unităților de stocare a energiei. Noua versiunea va fi acum discutată cu organismele din energie și mediu relevante pe plan național înainte ca versiunea finală să fie transmisă Comisiei Europene în octombrie.

Apar ajustări minore la obiectivele privind capacitățile instalate din surse regenerabile, cu o pondere de 79% a surselor regenerabile de energie în producția de energie până în 2030, față de 80% inițial, adică 13,5 gigawați noi, față de 14,7 GW anunțați în ianuarie. Segmentul fotovoltaic a fost redus la 13,4 GW, de la 14,1 GW, în timp ce obiectivul de energie eoliană onshore a fost actualizat la 7,6 GW, față de 7 GW. În ceea ce privește energia eoliană offshore, obiectivul este stabilit la 1,9 GW, în scădere de la 2,7 GW, cum apărea în planul inițial. Ținta pentru alte surse de energie regenerabilă rămâne la 800 MW.

Versiunea din ianuarie a fost considerată de mulți drept excesiv de ambițioasă și nerealistă. PNIESC-ul actualizat cuprinde proiecții care detaliază traiectoria anticipată a prețurilor la energie electrică de consum până în 2030 și 2050. Se estimează că prețul angro va scădea la 132,6 euro pe MWh până în 2030, de la 187,1 euro pe MWh în 2021. Cu toate acestea, prețul rămâne mai ridicat decât a fost în anii precedenți, deși ministerul se așteaptă la o reducere după 2030. În plus, noua versiune actualizată încorporează estimări privind nivelurile necesare de investiții și cheltuielile necesare din partea consumatorilor pentru a se alinia la obiectivele țintelor climatice.

Țintele prezentate în propunere, care indică stadiul așteptat al fiecărei tehnologii din cadrul sistemului național de energie electrică peste un deceniu, ar trebui privite ca preliminare. În versiunea finală a documentului, ministerul energiei este de așteptat să includă modificări suplimentare la cifrele relevante după ce va fi luat în considerare perspectivele și sugestiile oferite de diverși jucători de pe piață.

Proiectul aflat în curs de consultare include și o ușoară corecție privind implicarea preconizată a surselor de energie regenerabilă în mixtul energetic pentru 2030. Mai exact, participarea acestora la consumul final brut de energie a fost ajustată la 44%, o scădere marginală față de ținta prezentată anterior, 45%.

În plus, contribuția regenerabilelor la generarea de energie electrică a fost modificată la 79%, o modificare minoră față de cifra anterioară de 80%.

O surpriză neplăcută pentru investitorii în stocarea energiei

PNIESC-ul revizuit include o reducere semnificativă în dreptul bateriilor, a căror capacitate instalată în 2030 este stabilită acum la 3,1 GW, de la 5,6 GW. Ținta pentru unitățile de stocare prin pompare a fost, de asemenea, redusă de la 2,5 GW, la 2,2 GW.

Dimpotrivă, ținta anului 2030 pentru centralele electrice pe gaz instalate a fost crescută la 7,7 GW de la 7 GW, în timp ce centralele electrice pe bază de lignit sunt de așteptat să fie închise cu totul până în 2030.

Ministerul își propune să finalizeze în curând PNIESC-ul revizuit pentru a-l prezenta Comisiei Europene până în octombrie, așa cum este de așteptat din partea tuturor statelor membre.

Un alt aspect crucial al planului este eficiența energetică, unde obiectivul stabilit prevede economii în creștere cu 5% până în 2030. Cu toate acestea, ritmul ar urma să crească abrupt, ulterior, la 14% până în 2035.

Hidrogenul verde are acum o relevanță crescută, de la capacități de producție de 1,2 GW, la 1,7 GW în noul plan, ceea ce înseamnă 135 de milioane de tone, pentru a sprijini sectoarele greu de decarbonizat, cum ar fi transporturile și industria.

Nu în ultimul rând, se preconizează că emisiile de gaze cu efect de seră din Grecia vor scădea cu 54% până în 2030 față de nivelul din 1990 (fără Exploatarea Terenurilor, Schimbarea Destinației Terenurilor și Silvicultură – LULUCF) și cu 57% dacă se include LULUCF.