Câteva zile de ger au scos la iveală lipsa de flexibilitate a sistemului național de gaze naturale, prea puțin pregătit să facă față unei creșteri de aproape 25% a cererii pentru consum, în doar 3 zile, din 23 februarie, pe 26 februarie. Dificultățile au avut ecouri în presă și s-au soldat cu amenzi din partea ANRE (contestate de companii), cu anchete post-factum și, poate, cu o mai bună conștientizare a rolului esențial pe care îl poate juca un cod al rețelei funcțional în asemenea situații. Mai este nevoie de investiții serioase, de ameliorarea capacităților de prognoză la nivelul furnizorilor, de contracte flexibile, dar mai ales de o politică integrată și consecventă din partea autorităților centrale.
Iată, mai jos, o sinteză a săptămânii de ger, construită pe baza informațiilor disponibile pe site-ul Transgaz.
Luni, 26 februarie – șocul principal
Cererea maximă a fost atinsă pe 26 februarie, după un avans de 15,4%, față de ziua anterioară, la 68,45 milioane de metri cubi (mmc). A fost cel mai mare șoc, pentru care sistemul național de gaze nu pare să fi fost pregătit. Este greu de înțeles de ce, în pofida unor avertizări clare din partea meteorologilor, luni au fost folosite mai puține gaze naturale din înmagazinare decât cu o zi înainte, importurile au fost mai mici decât cu o zi înainte (16,3 mmc față de 17.28 mmc), iar producția curentă a fost doar la nivelul obișnuit din această perioadă.
Diferența de 7,75 de mmc față de disponibilul zilei (60,7 mmc) a fost preluată din zestrea rețelei, ceea ce se vede în reducerea nivelului Line Pack de la 45,81 (luni, 26 februarie, ora 6 dimineața), la 38,05, (marți, 27 februarie, ora 6 dimineața).
Perioada critică a continuat și marți, când consumul a rămas aproape de 68 de mmc, cu cererea în sistemul de distribuție atingând nivelul maxim din aceste zile – 54,58 mmc. Interesant de observat că această cotă de consum din sistemul de distribuție depășește consumul total, la nivel național dintr-o zi normală din această iarnă!
Marți, 27 februarie – primele măsuri de echilibrare
Marți, raportul cerere-ofertă a rămas dezechilibrat, iar zestrea rețelei s-a mai redus cu aproape 4 mmc, până la cel mai scăzut nivel al indicatorului Line Pack din această perioadă (34,3 mmc).
Producția curentă a reușit, totuși, să mai adauge aproape un milion de metri cubi la cota din zilele anterioare, iar extracția din depozite a urcat cu încă un milion de metri cubi de gaze (0,45 mmc de la Depomureș și un plus de 0.50 mmc față de luni, de la Romgaz).
Importurile în creștere din Ucraina prin punctul de intrare de la Medieșul Aurit contribuit și ele cu un plus de 1,74 mmc față de ziua anterioară.
Miercuri, 28 februarie – prima zi cu reacții coordonate
Abia de miercuri, intrările de gaze naturale în sistemul național de transport au depășit din nou ieșirile, în condițiile în care consumul s-a redus cu peste 2 mmc, în principal în contul consumatorilor racordați direct la SNT (probabil mari unități industriale).
În același timp, producția curentă a continuat să crească și a pus la dispoziția SNT volumul maxim de gaze naturale din ultimele trei săptămâni. Volumele extrase de către Depomureș s-au dublat, față de ziua anterioară, iar importurile prin punctul de intrare Csanadpalota (Ungaria) au crescut puternic până la 2,22 mmc.
Joi, 1 martie – intrările depășesc ieșirile
Contribuția gazelor extrase de Depomureș se apropie de 2 mmc, cel mai ridicat nivel din ultimele trei săptămâni, iar importurile din Ungaria depășesc 3,3 mmc. Cu gazele naturale venite din Ucraina, prin Medieșul Aurit, de asemenea în creștere, dincolo de cota 18,2 mmc, pe 1 martie se consemnează cele mai ridicate importuri dintr-o singură zi, în ultimele trei săptămâni (21,61 mmc).
Consumul s-a redus cu peste 6,2 mmc față de nivelul maxim atins pe 26 februarie, în urma scăderii consumului din sistemul de distribuție cu 2,18 mmc. În același timp, utilizatorii racordați direct au ajuns la cel mai mic nivel al consumului, ușor peste 10 mmc.
Diferența pozitivă de 5,22 mmc la nivelul zilei a contribuit la refacerea cantităților necesare în rețelele de transport, iar în ziua următoare, indicatorul Line Pack s-a plasat la dincolo de 40 de mmc, pentru prima dată de la începutul episodului de ger.
Vineri, 2 martie – din nou în echilibru
Vineri a fost ultima zi cu un consum de peste 60 mmc. De această dată, cu importuri de peste 20 mmc, cu gaze naturale extrase din depozite (aproape 17 mmc) și peste 28 mmc provenind din producția curentă, sistemul național de transport al gazelor era deja echilibrat și depășise punctul critic.
Odată cu temperaturile mai ridicate, consumul a continuat să scadă, ajungând ca pe 9 martie să fie cu 20% mai mic decât cu două săptămâni în urmă și cu aproape 36% mai mic decât cu 11 zile în urmă!
Echilibrarea s-a făcut în principal prin reducerea volumelor extrase din depozitelor Romgaz și prin revenirea importurilor din Ungaria la cota uzuală (0,5 mmc).
Este adevărat că abia pe 4 martie au fost consemnate cele mai mari importuri prin Medieșul Aurit (19,06 mmc), dar merită subliniată disponibilitatea partenerilor externi de a varia livrările în România de la 5,28 mmc, pe 19 februarie, la 19 mmc (pe 4 martie), pentru a reveni, cinci zile mai târziu, la un volum de 5,3 mmc!
5 întrebări
Cu siguranță că variantele optimale sunt mai ușor de identificat post-factum, decât înainte, atunci când trebuie să pui la bătaie bani adevărați în contul unor prognoze. Rămân totuși măcar cinci întrebări la care merită să căutăm răspunsuri:
- De ce nu a crescut contribuția gazelor din producția curentă cu o zi sau două înainte de 26 februarie, până la cota maximă atinsă pe 28 (29,5 mmc)?
- De ce a fost crescută contribuția gazelor de la Depomureș abia din 27 februarie, pentru a ajunge la cota maximă (1,97 mmc) abia pe 1 martie?
- De ce nivelul importurilor din Ungaria a crescut abia din 28 februarie, ajungând la nivelul maxim pe 1 martie (3,32 mmc)?
- Argumentele pe baza cărora s-au luat deciziile de achiziție au fost strict decizii comerciale, luate de fiecare companie în parte, sau a existat o coordonare la nivelul sistemului național?
- În ce au constat acțiunile preventive ale ministerului Energiei, ale ANRE și ale Transgaz, în coordonarea pregătirii sistemului național pentru episodul de ger, dincolo de impunerea unor stocuri obligatorii?