Cea de-a şaptea ediţie a Summitului de Economie și Energie al Atlantic Council, inaugurat în 2009 într-o primă sesiune la Bucureşti, s-a desfăşurat între 18 şi 20 noiembrie la Istanbul. Scopul principal: construirea unor punţi de legătură într-un amplu areal geopolitic, cu întindere dinspre Asia Centrală către Europa. Pornind de la provocările curente, Summitul și-a propus, printre altele, identificarea unor principii prin care o strategie energetică a Vestului pentru zona Mării Negre poate genera politici publice şi proiecte pentru beneficiarii săi, în perioada următoare. Această recunoaştere a importanţei zonei în care se află ţara noastră se alătură altor subiecte complexe de actualitate precum Uniunea Energetică Europeană, resursele de gaze din estul Mediteranei, viitorul unor state precum Irak şi Iran, zona Caucaz şi Nordul Africii.
Summit-ul a reunit organizaţii şi personalităţi cu mare influenţă internaţională cu rolul de a promova şi de a consolida angajamentul transatlantic în domeniul energiei, concentrându-se asupra provocărilor economice şi politice din acest moment. Efortul este parte a misiunii de ansamblu a Consiliului Atlantic, unul dintre cele mai influente grupuri de gândire din Washington, care reuneşte profesionişti din domenii vaste, cu rolul de a identifica soluţii viabile pentru o dezvoltare durabilă. Prezenţa puternică pe care Consiliul o exercită în Istanbul şi în zona Mării Negre promovează un angajament bazat pe rolul crucial asumat de către comunitatea euroatlantică în abordarea provocărilor geopolitice globale, fundamentând valorile şi principiile pe care statele regiunii trebuie să le urmeze pentru a crea o strategie energetică comună pe termen lung.
În contextul dependenţei ţărilor membre ale Uniunii Europene faţă de resursele de gaze din est, se urmăreşte minimizarea influenţei Kremlinului asupra sectorului energetic sud-est european, comunitatea transatlantică descoperind că este nevoită să dezvolte o Strategie Energetică la Marea Neagră, astfel încât să extindă interconexiunile de gaz pe diferite coridoare, cu preponderenţă asupra coridorului Nord-Sud şi să dezvolte alte resurse şi proiecte complementare.
O preocupare majoră a organizatorilor s-a referit la necesitatea Uniunii Europene de a crea condiţii de dialog între membrii săi, de vreme ce diferenţele în dependenţa faţă de gazul rusesc şi abordarea dihotomică faţă de energia nucleară continuă să prezinte obstacole pentru securitatea energetică regională.
Premiera acestui eveniment a fost concentrarea Occidentului pe importanţa zonei Mării Negre în securitatea energetică europeană. În acest sens a fost urmărită cuprinderea unei viziuni comune a Statelor Unite ale Americii şi a Uniunii Europene, precum şi a ţărilor partenere asupra ameninţărilor care provin din dependenţa energetică faţă de Rusia. Această viziune va urmări oportunităţile oferite de arealul Mării Negre şi va genera o abordare energetică comună la nivel regional.
Poziţionarea României în zonă îi conferă un statut privilegiat în cadrul abordării regiunii extinse a Mării Negre, precum şi o influenţă geopolitică puternică în abordarea arealului sud-est european. Prezenţa României la Summit a fost remarcată şi susţinută printr-o participare amplă la discuţiile privind proiectele pe Coridorul Nord-Sud, geopolitica în regiune şi impactul acestora asupra strategiilor comune în sectorul energiei.
Cu toate acestea, în condiţiile în care toţi actorii globali, naţiuni sau companii, îşi definesc noile linii de dezvoltare viitoare pe zona energetică, România este momentan deficitară prin faptul că nu a agreat o strategie energetică naţională – necesară pentru a putea aplica un plan de acţiune şi pentru a contribui concret, în baza acesteia, la redactarea strategiilor energetice şi de securitate care vizează zona Mării Negre.
––––––––––––-
Articolul integral poate fi citit în numărul din decembrie 2015 al energynomics.ro Magazine.
Dacă vrei să primești gratuit numărul următor (martie 2016), în format tipărit, scrie-ne la adresa [email protected], pentru a te include în lista de distribuție.