Poziţia Uniunii Europene (UE) faţă de proiectul gazoductului Nord Stream 2 reprezintă o lipsă de solidaritate, a afirmat preşedintele polonez Andrzej Duda, transmite agenţia poloneză de presă PAP.
Andrzej Duda a subliniat în finalul unui summit al Grupului de la Visegrad (V4) că ţările membre ale acestuia – Polonia, Ungaria, Republica Cehă şi Slovacia – „ar dori foarte mult ca UE să fie o adevărată comunitate, în care să existe solidaritate şi înţelegere reciprocă, încercarea de a armoniza interesele comune, dar şi înţelegere faţă de temerile şi nevoile celorlalţi”, conform Agerpres.
„Şi trebuie spus clar, o spunem aici astăzi – acest lucru lipseşte în foarte mare măsură Uniunii Europene”, a punctat preşedintele polonez.
Duda a menţionat în acest context proiectul Nord Stream 2, precizând că ţările din V4 obiectează împotriva acestuia ştiind că „este vorba nu de un proiect de afaceri, ci de unul cu caracter politic şi care este de fapt nociv Uniunii Europene”.
Caracterul său nociv, a explicat preşedintele polonez, nu constă doar în ameninţarea faţă de securitatea energetică a acestei părţi a Europei şi a Ucrainei, ci şi în aceea că va avea drept consecinţă dominarea întregii pieţe a UE de către un singur furnizor.
„Considerăm că (proiectul Nord Stream 2) este nefavorabil din punctul de vedere al ansamblului intereselor UE şi vorbim cu fermitate despre acest lucru. În acelaşi timp, investiţia merge înainte împotriva intereselor unora dintre statele UE. Aşa funcţionează oare o comunitate? Cred că oricine ar analiza acest lucru ar spune că nu, nu aşa ar trebui să funcţioneze o comunitate”, a insistat Duda în finalul summitului V4 de la Bratislava.
Nord Stream 2 ar urma să lege Rusia de Germania pe sub Marea Baltică, dar SUA şi mai multe ţări din estul Europei se opun construirii acestui gazoduct, un argument invocat de adversarii acestui proiect este că el va creşte dependenţa energetică a Europei faţă de Rusia. Noul gazoduct va avea o capacitate de transport de 55 de miliarde de metri cubi de gaze pe an. Printre companiile participante la proiect se numără concernul rus Gazprom, compania franceză Engie, societăţile germane Uniper şi Wintershall, compania austriacă OMV şi cea britanico-olandeză Shell.