Prețul energiei pe Piața pentru Ziua Următoare, piața spot a bursei de energie OPCOM, a ajuns joi la valori aproape duble față de aceeași perioadă a anului trecut, în condițiile în care au loc un număr-record de tranzacții. Astfel, pentru ziua de joi, 20 iulie, prețul mediu pe PZU este 282 lei pe MWh, de aproape două ori mai mare față de ziua de 20 iulie 2016, când pe aceeași piață energia se tranzacționa cu 152 de lei pe MWh.
Totodată, pe intervale orare, cel mai mare preț pentru ziua de joi este 347 de lei pe MWh, pentru ora 21:00.
Prețurile au fost în continuă creștere săptămâna aceasta. Astfel, miercuri s-a ajuns la 272 de lei pe MWh, de la 252 de lei pe MWh pentru ziua de marți.
Toate acestea în contextul în care, în urmă cu două zile, OPCOM a anunțat într-un comunicat de presă un record absolut de participare pe PZU, conform Agerpres.
„Pentru ziua de livrare 19 iulie 2017, cota de interes manifestat de participanți pe PZU a marcat un nou maxim absolut la nivel lunar: 270 companii care au introdus cel puțin o ofertă și au stabilit tranzacții”, spun reprezentanții operatorului bursier.
Piața spot din România este cuplată cu piețele similare din Ungaria, Cehia și Slovacia și, dacă ne uităm pe rezultatele comparative din toate aceste țări, se observă că în România prețurile sunt fie egale, fie mai mari decât în celelalte piețe din regiune.
Spre exemplu, joi, pentru ora 21:00, când prețul energiei în România atinge maximul zilei, în toate cele patru piețe prețul este 76,25 euro pe MWh.
Însă, în unele intervale orare, energia costă în România și Ungaria 57 de euro, iar în Cehia și Slovacia, 40 de euro, spre exemplu. De asemenea, pentru ora 11:00, se constată o diferență foarte mare între prețul din România și Ungaria — 72 de euro și Cehia și Slovacia — 49 de euro.
Operatorii din piață au semnalat în ultima vreme faptul că prețul energiei pe bursă continuă să crească, deși, după perioada ianuarie-februarie, când au fost atinse cote alarmante de 680 de lei pe MWh, toată lumea se aștepta la o calmare a pieței.
Specialiștii pun toată această situație pe seama unei oferte scăzute de energie din piață, ca urmare a perioadei secetoase și fără vânt, care duce la un deficit de energie ieftină, hidro și eoliană, și la o creștere a producției de energie scumpă, precum cea pe cărbune. Toate acestea coroborate cu accentuarea consumului de electricitate în România și în regiune.