Producția de gaze naturale a României a coborât în 2020 sub 9 miliarde de metri cubi (mmc), la cel mai mic nivel din 1970, de când gigantul petrolier BP publică raportul său anual asupra pieței energetice globale și a resurselor – “Statistical Review of World Energy”.
Pe fondul unui consum relativ constant de circa 11 mmc pe an, ponderea importurilor este de așteptat să crească. Totuși, în 2019 și 2020, România a cumpărat în jur de 1 mmc de gaze naturale din Rusia.
În primul semestru din 2021, însă, importurile de gaze naturale ale României au crescut de 3-4 ori potrivit datelor Gazprom, care indică o variație de 318% față de primele șase luni din 2020. România rămâne una dintre țările cu cele mai mici importuri de gaze din Uniunea Europeană, dar fără exploatarea gazelor naturale de la Marea Neagră, perspectivele sub clare: ponderea importurilor în consumul național va crește. Raportul BP arată că raportul dintre consumul de resurse energetice și rezervele dovedite (R/P Ratio) este de 9,1. Cu rezerve certe de circa 100 de miliarde de metri cubi și o producție în scădere (8,7 miliarde de metri cubi în 2020), gazele românești se termină în circa nouă ani, la actualul ritm de extracție și pe baza rezervelor actuale.
O analiză în ofertele principalilor furnizori de gaze naturale, realizată de E-nergia.ro arată că prețul gazului-marfă s-a dublat în ultimele 12 luni, ceea ce se transferă într-o valoare a facturii mai ridicată cu 50-60% la consumatorul final.
Potrivit Asociației Energia Inteligentă, primul factor care a contribuit la avansul prețurilor este programul de ofertare a gazelor impus producătorilor, așa numitul Gas Release Program (GRP). Asociația Energia Inteligentă consideră că acesta a făcut ca în România prețul gazelor naturale să fie cu minim 5% sub prețul din Europa de est (tranzacționate pe Bursa de la Viena), începând cu luna iunie 2020. “Astfel unii furnizorii au înțeles că acest program le oferă posibilitatea de a face un profit considerabil și au achiziționat gaze naturale din România și le au exportat în țări în care se aplica prețul de la Viena (Ungaria, Austria).” Exportul gazelor naturale prin contracte pe termen mediu și lung și importul pe perioade scurte la prețuri spot (mai mari) au contribuit la creșterea prețurilor și a importurilor.
Alte elemente invocate de Asociația Energia Inteligentă sunt cererea mult mai mare decât oferta, lipsa de informații de piață care a condus la oarecare precipitare a cumpărătorilor, schimbarea rutelor de gaze din Europa de Sud Est, odată cu sistarea livrărilor din Ucraina în Sudul Europei.