Reprezentanţii Organizației Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC), ţări responsabile cu o treime din petrolul produs global, s-au reunit pe 27 noiembrie la Viena, unde au decis menţinerea producţiei de țiței la 30 milioane de barili pe zi. Decizia s-a resimțit aproape imediat în cotația Brent a petrolului, de referință pentru Europa; prețul a ajuns în proximitatea deciziei la 70,15 dolari pe baril, cel mai mic din septembrie 2010.
Cotaţia petrolului Brent a scăzut în acest an cu circa 40%, înregistrând cel mai amplu declin anual după 2008. Preţul petrolului Brent cu livrare în ianuarie a scăzut luni cu până la 2,62 dolari, la 67,53 dolari pe baril, cel mai redus nivel din octombrie 2009, revenind ulterior la 69,34 dolari pe baril.
Potrivit unui document al Societe Generale, reprezentanții Arabiei Saudite sugerau cu o zi înainte de summit că vor lăsa piața să se autoregleze, un indiciu care anunța că la nivelul OPEC decizia va fi contrară reducerii producției. Semnalul a trezit îngrijorări în Kuweit, Emiratele Arabe Unite şi Angola în privinţa surplusului de pe piaţă. Venezuela, ale cărei rezerve valutare sunt aproape de minimul ultimilor 11 ani, a insistat în zadar pentru reducerea plafonului de producţie.
Cotaţia petrolului WTI, de referinţă pe piaţa americană, a scăzut cu aproape 30% în acest an. În ziua summit-ului OPEC, contractele futures pentru WTI au coborât cu 2,16%, la 71,53 dolari pe baril. Volatilitatea specifică țițeiului a dus cotaţia WTI până aproape de 65 dolari pe baril. Preţul petrolului de referinţă pentru SUA cu livrare în ianuarie a coborât și la un minimum de 63,72 dolari pe baril, revenind ulterior la peste 66 dolari pe baril.
Producţia OPEC a depăşit în octombrie plafonul stabilit de organizaţie pentru a cincea lună consecutiv, potrivit Bloomberg. Statele membre au produs luna trecută 30,97 milioane de barili de petrol pe zi. Potrivit unui raport al OPEC publicat în noiembrie, cererea mondială pentru petrolul OPEC va fi anul viitor de 29,2 milioane de barili pe zi.
Pe bursele asiatice, cotaţia petrolului şi-a încetinit scăderea, notează cotidianul Bursa. Un baril de ţiţei WTI cu livrare în ianuarie a pierdut în jur 60-70 de cenţi, până la 68,34 dolari pe baril, în timp de petrolul Brent s-a ieftinit cu peste 60 de cenţi, până la 71,93 dolari.
Scăderea preţului stimulează economiile din sudul Europei
Scăderea prețului petrolului va stimula economia mondială, dar statele producătoare se pot confrunta cu riscuri, a spus directorul general al FMI, Christine Lagarde, scrie Agerpres. Un declin de 30% al prețului țițeiului are ca rezultat o sporire de 0,8% a avansului celor mai importante economii și probabil de 0,6% pentru SUA, a explicat Lagarde. Per ansamblu, scăderea “reprezintă un câștig net.”, a subliniat șeful FMI. Fondul ar putea fi solicitat să sprijine statele mai mici dependente de exporturile de țiței, a mai anunțat Christine Lagarde.
Scăderea preţului petrolului dă un ajutor neaşteptat aşa-numitelor ţări periferice din sudul Europei, costul mai redus al carburanţilor contribuind la creşterea cererii interne, relatează Bloomberg. Un preţ al petrolului cuprins între 80-90 de dolari pe baril ar putea contribui cu 1 punct procentual la creşterea economiei Spaniei, a patra ca mărime în Europa, potrivit guvernului de la Madrid.
În Italia, aflată pentru al patrulea an în recesiune, un declin de 10 dolari al cotaţiei petrolului poate avea o contribuţie de 0,3 puncte procentuale la PIB, estimează BNP Paribas. „Nu există nicio îndoială că preţurile mai mici ale petrolului vor acţiona ca un stimul la creşterea din regiune”, a declarat Frederik Ducrozet, economist la Credit Agricole în Paris. El a arătat că beneficiarii vor fi în mod clar Grecia, Spania, Portugalia şi Italia.
Statele din sudul Europei, marcate de datorii şi şomaj record, pot profita acum de costul mai scăzut al energiei şi de creşterea puterii de cumpărare a populaţiei. Reducerea cererii la nivel mondial, cuplată cu cea mai ridicată producţie de petrol în SUA din ultimii peste 30 de ani, au provocat prăbuşirea cu peste 40% a preţului petrolului Brent, de la un maxim de 115 dolari pe baril atins în iunie.
Preşedintele Bundesbank, banca centrală a Germaniei, Jens Weidmann, a numit declinul preţurilor petrolului drept „un mini pachet de stimulente”. Economiile ţărilor din sudul Europei sunt ajutate şi de scăderea euro. În acest an, euro s-a depreciat cu 9,5% faţă de dolar. Moneda europeană a coborât miercuri la cel mai jos nivel din august 2012 până în prezent faţă de dolar, înaintea şedinţei lunare a Băncii Centrale Europene (BCE).
Dolarul american s-a apreciat cu 0,4% faţă de euro, la 1,2323 de unităţi pe euro, aceasta fiind cea mai bună evoluţie a monedei americane faţă de euro din august 2012.
Potrivit guvernului de la Madrid, scăderea preţului petrolului şi declinul euro ar putea ajuta Spania să depăşească ţinta unei creşteri economice de 2% în 2015. Estimările anterioare ale autorităţilor spaniole se bazau pe un preţ al petrolului de 104 dolari pe baril şi un curs al euro de 1,3 dolari pe unitate.
În Portugalia, bugetul guvernamental a fost calculat la un preţ mai mare al petrolului, iar declinul acestuia va avea întotdeauna un efect pozitiv, a spus Manuel Rodrigues, secretar de stat în Ministerul Finanţelor. În Grecia, preţul mic al petrolului va duce la modificarea calculelor bugetare.
„Vor avea loc modificări radicale ale bugetelor în toate ţările. Preţul mic al petrolului se va menţine anul viitor”, a spus ministrul elen al Energiei, Yiannis Maniatis.
Un efect negativ al declinului preţului petrolului ar putea fi descurajarea investiţiilor în petrol şi gaze. În momentul în care Grecia a aprobat legislaţia referitoare la explorările de hidrocarburi, în urmă cu trei ani şi jumătate, preţul petrolului Brent era de 117 dolari pe baril.
Într-o perioadă de trei-patru trimestre, un declin al cotaţiei petrolului de 10 dolari pe baril poate avea o contribuţie de 0,4 puncte procentuale la creşterea economică a zonei euro, potrivit estimărilor BNP Paribas. Există însă riscul deflaţiei, care poate avea impact asupra consumului, avertizează Marco Brancolini, analist la Royal Bank of Scotland Group.
