Barilul de ţiţei Brent a deschis săptămâna la cotaţii de sub 28 de dolari pe baril, la cel mai scăzut nivel din 2003. Vineri, ţiţeiul de referinţă american, WTI, a închis sesiunea de tranzacţionare la cotaţii de sub 30 de dolari pentru contractele cu livrare în luna februarie.

Ieftinirea de luni este explicată de către analişti prin intrarea în piaţă a petrolului iranian, în urma ridicării sancţiunilor occidentale aplicate în ultimii cinci ani. „Vom vedea un surplus de ofertă încă şi mai mare, odată cu reluarea exporturilor din Iran”, a declarat Daniel Ang, analist la Phillip Futures, citat de BBC. Iran este al patrulea mare deţinător de rezerve de petrol la nivel global.

Recent, experţii Morgan Stanley au invocat posibilitatea ca preţul petrolului să coboare sub 30 de dolari pe baril, în condiţiile întăririi dolarului american faţă de celelalte valute de referinţă. Scenariul de bază al celor de la Morgan Stanley anticipează totuşi un preţ mediu al petrolului de 47,5 dolari pe baril, în 2016. În aceeaşi zonă se plasează şi estimările altor patru mari instituţii financiare. Barclays vine cu prognoza cea mai pesimistă, şi anume un preţ mediu de 37 de dolari pe baril în acest an.

Toate aceste scenarii iau în calcul o revenire a preţurilor în zona de 50 de dolari pe baril, în a doua jumătate a anului. Un imbold decisiv ar putea veni din Rusia, consideră Ambrose Evans-Pritchard. Într-o analiză publicată de The Telegraph, comentatorul se referă la posibilitatea ca exporturile marilor companii ruseşti, între care Lukoil, Rosneft şi Gazprom, să scadă cu 6,4% pe parcursul acestui an. Proiecţiile monopolului de transport din Rusia, Transneft, iau în calcul o reducere a exporturilor de 460 de mii de barili pe zi, „destul pentru a reduce cu o treime surplusul consemnat pe piaţa globală”, potrivit The Telegraph.