Ambiția UE de decarbonizare a economiei creează un paradox și o contradicție referitoare la tipul de resurse energetice care permit asigurarea securității energetice. Această contradicție stă, de altfel, și la baza actualei crize energetice, spune Andrei Ceclan, profesor universitar și președintele Societății Auditorilor și Managerilor Energetici din România (SAMER).
„Ne raportăm la ambiția UE de a face decarbonizare, care este foarte importantă și facem bani din ea. Trăim un paradox și o contradicție care sunt și la originea crizei energetice. Ne-am trezit dintr-o dată că în ambiția asta foarte bună, dar prea puțin cu picioarele pe pământ din perspectiva mediului politic, am uitat de securitatea energetică”, a spus Ceclan, în cadrul conferinței “Digitalizare și Eficiență energetică – Cluj-Napoca”, organizate de Energynomics.
Securitatea energetică este fundamentată pe patru principii, respectiv diversificarea surselor energetice, capacități de rezervă, interconexiuni regionale și stabilitatea piețelor de energie. Totodată, acest concept este definit ca ”accesul la prețuri suportabile la toți combustibilii și la toate sursele disponibile de energie”.
Potrivit lui Ceclan, în contextul securității energetice se vorbește despre țiței, petrol și gaze și deloc despre regenerabile, dar tocmai acestea sunt urmă sunt considerate în prezent ca fiind soluția salvatoare.
”În lumea în care trăim, am cam devenit cu toții consumatori vulnerabili protejați de stat prin compensare și plafonare și nu știm ce se va întâmpla mâine sau peste un an. Știm că vor veni multe fotovoltaice, dar noi, consumatorii, nu știm ai cui suntem”, a adăugat el.
Totodată, în goana după regenerabile, autoritățile au uitat că amortizarea unor instalații de cogenerare se poate realiza în doi sau trei ani, mai repede decât în cazul unor investiții în energia fotovoltaică, unde perioada de amortizare este de patru sau mai mulți ani.
DESCARCĂ PREZENTAREA LUI ANDREI CECLAN
În acest an, autoritățile clujene au depus proiecte de în valoare de 116 milioane de euro prin PNRR, din care 82 milioane de euro vor fi alocate renovării unor clădiri publice, în majoritate școli. Municipiul Cluj-Napoca a renovat în ultimii cinci ani opt școli, iar în următorii trei ani și-a propus să atragă fonduri prin PNRR pentru renovarea altor 34 de unități școlare. ”Va fi o provocare unde să mute elevii pe durata renovării. Cu ce firme se vor face aceste renovări? Sunt oare firmele pregătite?”, a menționat el, adăugând că renovările actuale au fost realizate de doar două firme, singurele care s-au prezentat la licitațiile organizate de primărie.
În ultima perioadă, costul materialelor și al sistemelor tehnice necesare renovării unei clădiri au crescut de la 450 la 750 euro/metru pătrat. În plus, există o criză de muncitori în domeniu și este puțin probabil că vor veni lucrători din Ungaria sau Ucraina să facă aceste renovări. ”Ne lipsesc soluțiile inovative”, a mai spus el.
Conferința “Digitalizare și Eficiență energetică – Cluj-Napoca” a fost organizată de Energynomics cu sprijinul partenerilor săi: Eaton Electric, Elgeka-Ferfelis Romania, Enel X, EnergoBit, Kawasaki Gas Turbine Europe, MET Energy România, REI Group, Photomate, Volt, Wiren.