Intervenţia militară a Rusiei în Ucraina reprezintă un motiv în plus pentru relaxarea restricţiilor asupra exporturilor de gaze naturale din SUA, care ar reduce dependenţa Europei de gazele ruseşti, consideră analişti şi reprezentanţi ai producătorilor americani de gaze, potrivit Bloomberg.
SUA a devenit în ultimii ani cel mai mare producător de gaze naturale la nivel mondial datorită exploatării la scară largă a depozitelor de şist şi altor progrese în zona tehnologiilor de extracţie şi prelucrare.
Rusia, al doilea producător la nivel global, a întrerupt în două rânduri, 2006 şi 2009, livrările de gaze către Ucraina, în contextul disputelor dintre Kiev şi Moscova privind preţul gazelor şi tarifele de tranzit.
Creşterea accesului Europei la resursele SUA ar reduce posibilitatea ca Rusia să utilizeze energia ca pe o armă, consideră analiştii şi grupurile de lobby care susţin relaxarea restricţiilor asupra exportului.
„Vorbim despre un instrument de presiune geopolitică pe care l-am putea utiliza dacă nu ar exista aceste restricţii protecţioniste în sectorul energiei din SUA”, a declarat pentru Bloomberg Christopher Guith, vicepreşedinte al Institutului pentru Energie în Secolul 21 din cadrul Camerei de Comerţ a SUA.
Rusia nu a ameninţat să întrerupă livrările de gaze către Ucraina în contextul crizei actuale, iar analiştii consideră că ar fi o greşeală ca Moscova să renunţe la veniturile generate de aceste exporturi.
Producătorii din SUA consideră că situaţia tensionată din Ucraina reprezintă un motiv în plus pentru grăbirea avizării permiselor de export de gaz natural lichefiat solicitate guvernului american.
Pentru a exporta gaz natural lichefiat (GNL) către ţări care nu au acord de liber schimb cu SUA, precum statele UE, companiile americane au nevoie de permisiunea Departamentului pentru Energie şi de avize de mediu şi de siguranţă din partea Comisiei Federale de Reglementare în domeniul Energiei.
Departamentul pentru Energie analizează în prezent peste 24 de propuneri privind exportul de GNL din partea mai multor companii, printre care Kinder Morgan şi Cheniere Energy, şi a aprobat începând din 2010 numai şase dosare.
„Gazul natural american poate reduce vulnerabilitatea regiunii la presiuni produse prin restrângerea livrărilor. Sperăm şi credem că o parte din volumul abundent de gaz natural produs în SUA îşi va putea face loc către prietenii noştri din Europa, pentru a reduce acestă vulnerabilitate”, a declarat purtătorul de cuvânt al America’s Natural Gas Alliance, un patronat al producătorilor de gaze naturale din SUA.
Administraţia Barack Obama şi Uniunea Europeană lucrează la un acord de liber schimb, însă discuţiile sunt în etapele preliminare, iar negociatorii nu anticipează să ajungă la o înţelegere până la sfârşitul acestui an. SUA nu are acorduri de liber schimb nici cu Ucraina sau Rusia.
În Congres, intervenţia Rusiei în Peninsula Crimeea influenţează deja dezbaterile privind sectorul energiei şi comerţul cu gaze.
„Procesul de avizare practicat de Departamentul Energiei pentru exporturile de GNL îi lasă pe aliaţii noştri la mila lui Vladimir Putin. Este timpul să transmitem un semnal aliaţilor noştri la nivel global că gazul natural al SUA va fi disponibil ca alternativă viabilă pentru acoperirea necesităţilor în materie de energie”, a declarat într-un comunicat preşedintele Comisiei pentru Energie şi Comerţ din Camera Rerpezentanţilor, congresmenul Fred Upton, din partea Partidului Republican.
Preşedintele Comisiei pentru Finanţe din Senat, Ron Wyden, reprezentant al Partidului Democrat, va cere miercuri secretarului general al Trezoreriei, Jacob Lew, să explice cum ar putea fi utilizate comerţul şi investiţiile pentru a răspunde la acţiunile Rusiei în Ucraina.
Administraţia Obama a suspendat discuţiile bilaterale cu Rusia privind comerţul şi investiţiile, a afirmat un purtător de cuvânt al Oficiului Reprezentantului pentru Comerţ al SUA. Cele mai recente întâlniri au avut loc în luna decembrie, când oficiali ruşi şi americani au discutat posibilitatea consolidării relaţiilor comerciale dintre cele două superputeri prin creşterea investiţiilor şi standardizarea reglementărilor.
Chiar şi în cazul unor aprobări imediate din partea Departamentului pentru Energie al SUA, companiile nu vor putea exporta GNL în viitorul imediat. Proiectele de terminale aflate în discuţie presupun investiţii de miliarde de dolari şi trebuie avizate şi de Comisia Federală de Reglementare în domeniul Energiei.
Comisia a avizat, începând din 2010, un singur proiect de terminal GNL dintre cele şase aprobate de Departamentul Energiei. Instalaţia, construită de compania Cheniere în statul Louisiana, va intra în exploatare cel mai devreme la finele anului viitor.
„SUA trebuie să înceapă cât mai devreme exporturile de GNL. Orice sursă de aprovizionare cu GNL ar creşte rezistenţa pieţelor europene”, comentează Zach Allen, preşedintele Pan Eurasian Enterprises, companie specializată în transportul de GNL.
Europa a beneficiat deja, indirect, prin scăderea preţurilor internaţionale la GNL, de pe urma creşterii producţiei de gaze a SUA şi independenţei energetice a pieţei americane.
Grupul rus Gazprom a anunţat că furnizează aproximativ 30% din gazele naturale din regiune, iar Europa este clientul principal al producătorului rus de petrol Rosneft, preluând o treime din volumul de 4,2 milioane de barili extras zilnic.
Dacă livrările de gaze ruseşti către Ucraina ar fi perturbate, Europa ar fi nevoită să cumpere GNL de pe piaţa spot globală, la concurenţă cu consumatorii din Asia, notează Allen.
Japonia, care importă volume record de GNL începând din din 2011, după dezastrul nuclear de la Fukushima, a plătit în medie în luna decembrie 16,49 dolari pe milionul de unităţi termice britanice, cumpărând energie de la Qatar, cel mai mare exportator de gaz natural lichefiat la nivel global. În aceeaşi perioadă, Marea Britanie a cumpărat tot de la Qatar la un preţ de 10,48 dolari. La începutul anului 2009, când Rusia a întrerupt pentru scurt timp livrările de gaze către Ucraina, unele ţări europene au fost nevoite să importe GNL la preţuri de peste 30 de dolar pe milionul de btu.
Livrările de gaze ale Rusiei către Europa au scăzut cu 30% faţă de anul 2009, iar ţările de pe continent se bazează în mai mare măsură pe importuri şi au extins capacitatea de stocare a gazului, a declarat Anders Aslund, senior fellow la Peterson Institute for International Economics, Washington.
Dincolo de oprirea voită a exporturilor de gaze ruseşti, livrările ar putea fi afectate şi de eventuale sancţiuni economice adoptate de SUA şi statele aliate împotriva Rusiei pe fondul crizei din Ucraina, a adăugat analistul.
