###author###
Producătorii români de energie verde spun că așteaptă o stabilizare legislativă și pot accepta marje mai mici de profit, iar România încă prezintă potențial pentru noi proiecte, în pofida dificultăților legale din 2013. Restricțiile din România sunt în ton cu noua politică a Uniunii Europene, mai relaxată în ceea ce privește proiectele din surse regenerabile.
Ieri Comisia Europeană (CE) a stabilit ca statele Uniunii să taie cu 40% emisiile de carbon până în 2030, raportat la nivelul de bază din 1990. În același timp, propunerile CE includ o țintă de energie verde de 27%, fără limite a impune limite naționale, conform Reuters. Propunerile CE relaxează politicile de mediu, în contextul în care unele țări marșează mai mult spre tăierea subvențiilor pentru regenerabile și conservarea exploatărilor de cărbune sau lansarea unor noi proiecte nucleare.
”România are nevoie să-și echilibreze producția de energie. Echilibrarea reprezintă o problemă majoră pe termen lung, altfel toată producția riscă să fie diminuată”, comentează Adrian Goicea, country manager, Iberdrola.
”Avem nevoie de proiecte majore precum hidrocentrala de la Tarnița,” spune Goicea.
În contextul în care majoritatea guvernelor Europei, cu mici excepții, au în plan reducerea subvențiilor pentru producătorii de energie regenerabilă, este greu de crezut că măsurile guvernului Ponta de reducere a subvențiilor pentru energia verde vor fi respinse de CE.
Uniunea Europeană a stabilit miercuri noi obiective privind clima și energia pentru 2030 și propune obiective mai puțin stricte decât în trecut, ce reflectă circumstanțele economice mai dure și dorința de a limita creșterea costurilor de energie.
Comisia Europeană consideră că guvernele Uniunii ar trebui să se confrunte cu un singur obiectiv obligatoriu, de reducere a emisiilor de carbon cu 40%, comparativ cu nivelul din 1990.
Aceast obiectiv accelerează ambițiile Uniunii de reducere cu o cincime a emisiilor până în anul 2020, însă se situează sub ținta pe care oamenii de știință și ecologiștii spun că ar fi necesară pentru a preveni cele mai grave efecte ale schimbărilor climatice.
Obiectivele naționale actuale concepute pentru a crește cota de energie din surse regenerabile până la 20% nu vor fi reînnoite după 2020. În schimb, Comisia recomandă un obiectiv modest, de 27%, la întregul întregii Uniuni, fără ținte naționale.
Producătorii: ”Poate ar trebui să acceptăm marje mai mici”
În România, investitorii au fost bulversați de modificările mult prea frecvente de legislație în domeniul energiei regenerabile. ”În ultimii patru ani au existat opt schimbări majore de legislație în ceea ce privește schema-suport, fără a include schimbările legislației secundare”, spune Alina Stancu Bîrsan, partner Peli Filip.
”Costul de capital a devenit împovărător, iar obținerea finanțării extrem de dificilă”, spune Bîrsan.
”Cea mai importantă consecință a fost pierderea încrederii”.
Investitorii se lovesc încă de propuneri legislative considerate absurde, venite din partea unor parlamentari neinițiați în domeniu, cum ar fi și ultima inițiativă de reducere a prețului maxim al certificatelor verzi (CV) de la 55 la 30 de euro.
”În condițiile lipsei de predictibilitate și schimbărilor majore din ultima perioadă, de ce am mai investi în România?”, se întreabă Ion Lungu, director general CEZ Trade.
”Când ne-am început afacerile din România, în 2008, speram ca lucrurile să meargă într-o direcție mai bună. Acum ne lovim de incertitudine, avem nevoie de cel puțin un an pentru a pune la punct un proiect eolian și devine din ce în ce mai dificil să finanțezi și să construiești proiecte în România”, afirmă Markus Lesser, director operațional (COO) al PNE Wind. ”Avem nevoie de predictibilitate și stabilitate. Și investitorii din alte domenii ezită să vină în România când privesc la ce s-a întâmplat în acest sector ”, spune Lesser.
”Schema inițială de sprijin a fost prea generoasă. În prezent avem un guvern socialist care va face totul pentru a reduce presiunea asupra consumatorului. Situația nu va fi roz nici în viitor, proiectele începute anul trecut vor fi terminate, însă nu văd noi proiecte începute”, a spus Andrei Dînga, președinte Holrom, în cadrul conferinței Wind Power Romania, organizată de Green Power Conferences.
Reducerea numărului certificatelor verzi de către guvernul Ponta, efectuată și ca urmare a lobby-ului marilor producători industriali care resimt noi costuri și înregistrează pierderi în urma lansării a tot mai multe proiecte solare și eoliene în piață, este însă în ton cu politica recentă a CE.
Motiv pentru care, deși unii investitori vorbesc despre un nou lobby organizat și acțiuni în instanță, alții s-au resemnat.
”Din toate țările Europei de est, România este singura în care mai există potențial de dezvoltare”, admite Dînga.
”Odată ce legislația va deveni stabilă, poate că ar trebui să mergem înainte și să acceptăm marje mai mici”, a conchis Markus Lesser.
