Precipitațiile sub formă de averse, înregistrate în ultimele zile și pentru intervale scurte de timp, s-au manifestat pe suprafețe bazinale mici și nu au influențat semnificativ regimul hidrologic în bazine hidrografice, iar din acest motiv se poate vorbi în continuare despre deficit de apă pe fluviul Dunărea, au explicat specialiștii Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA).
“În lunile iunie și iulie 2017, regimul hidrologic al bazinelor hidrografice din România s-a situat la valori în general sub mediile multianuale lunare, deși regimul precipitațiilor a fost, în general, excedentar, îndeosebi în sudul și nordul țării unde s-au cumulat cantități lunare de peste 100-180 mm atât în luna iunie cât și în luna iulie. Din cauza faptului ca precipitațiile s-au înregistrat în intervale scurte de timp, au fost în general sub formă de aversă (care frecvent au avut și caracter torențial) și s-au manifestat la un moment dat în general pe suprafețe bazinale mici, acestea nu au influențat semnificativ regimul hidrologic la nivelul principalelor bazine hidrografice”, a declarat Marius Mătreață, directorul Centrului Național de Prognoze Hidrologice din cadrul INHGA, conform Agerpres.
În acest context, nivelul redus al Dunării afectează semnificativ producția de energie hidro, care este cea mai ieftină. Spre exemplu, vineri dimineață, producția de energie în hidrocentrale era de doar 900 de MW, de trei ori mai mică decât în mod normal. Aceasta în condițiile în care 40% din producția Hidroelectrica provine de la hidrocentralele de pe Dunăre, Porțile de Fier I și Porțile de Fier II.
În plus, gradul de umplere pe principale lacuri de acumulare este de circa 68%, nivel care nu afectează producția de energie în centralele de pe lacuri. Gradul de umplere este puțin sub medie la două baraje, respectiv Izvorul Muntelui (CHE Stejaru) și Vidra (Lotru — Ciunget).
Situația hidrologică a dus la scăderea drastică a producției Hidroelectrica. Astfel, vineri dimineață, în hidrocentrale se produceau doar 900 de MW, de trei ori mai puțin decât în mod normal. Hidroelectrica asigura, la acel moment, doar 11% din producția la nivel național, față de 30-33% într-o perioadă normală din punct de vedere hidrologic.
Ce spun oficialii ANRE și Nuclearelectrica
Reprezentanții Hidroelectrica nu au răspuns solicitării Agerpres privind modul în care este afectată compania de această situație.
Acest deficit de energie ieftină are ca efect creșterea prețului electricității pe bursă, potrivit reprezentaților Autorității Naționale de Reglementare în Energie (ANRE).
„Ne confruntăm cu o situație de hidraulicitate foarte redusă care s-a mai întâmplat de câteva ori în decursul timpului, iar rezultatele au fost aceleași, adică o scădere a ofertei de vânzare în general, în piață, care s-a reflectat în special în PZU (piața spot — n.r.) cu o creștere a prețurilor”, a explicat Natalia Vlad, director în cadrul ANRE.
Astfel că prețurile pe bursă au ajuns la niveluri medii zilnice de peste 250 de lei pe MWh, de două ori mai mari decât anul trecut în aceeași perioadă.
Pe de altă parte, reprezentanții Nuclearelectrica au precizat că nivelul actual al Dunării permite funcționarea în condiții optime a centrale nucleare de la Cernavodă.
„Centrala nucleară funcționează la parametri normali, în condiții de securitate nucleară și nu este afectată de nivelul actual al Dunării. De exemplu, la data de 27.07.2017, nivelul măsurat al Dunării era de 3.72 mdMB (metri Dunăre la nivelul Mării Baltice), cu mult peste nivelul de adoptare a măsurii conservative de oprire controlată a unei unități. Conform datelor actuale, nu estimăm că producția CNE Cernavodă va fi afectată de scăderea nivelului Dunării în perioada următoare”, spun oficialii Nuclearelectrica.
Conform acestora, întrucât nivelul Dunării permite funcționarea CNE Cernavodă la parametri normali, răcirea reactoarelor este total asigurată.
„De altfel, siguranța centralei nu poate fi pusă în pericol nici în situația unui nivel extrem de scăzut al Dunării. În situația strict ipotetică în care nivelul Dunării s-ar apropia de un nivel extrem de scăzut, potrivit procedurilor centralei, se decide oprirea controlată și ordonată a celor două unități, în funcție de nivelul prestabilit pentru fiecare unitate, astfel încât să existe suficient debit de apă de răcire pentru menținerea reactoarelor în stare sigură. În caz de oprire, există suficientă apă în bazinul de aspirație pentru a asigura răcirea reactoarelor prin utilizarea unor pompe speciale. Tot pentru astfel de situații extreme, CNE Cernavodă are prevăzute și măsuri de asigurare a răcirii reactoarelor utilizând un sistem de pompare apă din două puțuri de mare adâncime, aflate pe amplasament”, au subliniat oficialii producătorului de energie nucleară.
Aceștia au adăugat că, potrivit prognozei transmise de INHGA, se estimează o creștere a nivelului Dunării în primele zile ale lunii august.