Gazprom a înregistrat un profit net de 11,4 miliarde de dolari pentru primul trimestru din 2013, mai mare cu 5% decât rezultatele precedente. Profitul a crescut ca urmare a creșterii vânzărilor cu 19% pe perioada de referință, o creștere peste nivelul așteptărilor analiștilor, dar și ca urmare a diminuării plăților retroactive. Creșterea vânzărilor a fost înregistrată pe fondul unui avans cu 25% a vânzărilor de gaze, operațiunea de bază a Gazprom.

Creșterea cantităților de gaze vândute a fost dirijată de vremea capricioasă de la începutul anului, care a făcut ca exporturile către Europa, deocamdată principala piață deservită de Gazprom, să fie mai mari cu 6%, până la 45,4 miliarde de metri cubi.

În acest moment un sfert din cantitatea de gaze consumată în Europa aparține gigantului rus. Față de aceeași perioadă a anului trecut cantitatea netă de gaze vândută către Europa a crescut cu 11%.

Și prețul cerut de Gazprom a crescut. Europa a plătit cu 3% mai mult pentru gazul rusesc decât anul trecut. Preţurile practicate de Gazprom pentru contractele pe termen lung de vânzare de gaze naturale sunt legate de preţul petrolului.

Contractele şi metodologia de calcul a preţurilor au stat şi la baza plăţilor retroactive făcute de Gazprom către clienţi, în primul trimestru mai mici decât cele de anul trecut. Aceste plăţi au fost făcute în urma unor renegocieri contractuale.

Situaţia Gazprom pe piaţa europeană rămâne totuşi problematică, în ciuda acestor semnale. Înaltul oficial al Gazprom, Alexei Miller estima în iunie că profitul net realizat de Gazprom în 2013 de pe urma operaţiunilor din Europa va fi mai mic cu 10% decât cel din 2012, deşi cantităţile vândute vor fi mai mari.

Cum se vede din structura veniturilor prognozate pentru compania rusă până în anul 2030, piaţa internă va ajunge să reprezinte în jur de 35% din veniturile încasate iar plaja veniturilor obţinute din operaţiunile europene scade.

Această realitate de pe teren forţează compania rusă să găsească noi pieţe de desfacere prin încheierea de contracte comerciale sau iniţierea de proiecte de infrastructură în Orientul Extrem, pentru aprovizionarea cât mai multor pieţe asiatice.

Pe cale de consecinţă pieţele din fosta Uniune Sovietică (aici nu sunt incluse Rusia şi ţările baltice) şi cele din Asia de Nord-Est vor deveni de importanţă capitală, alături de veniturile obţinute din vânzarea gazului natural lichefiat.

În toată această ecuaţie de balans către Asia, China şi India vor fi două state prin care Gazprom  îşi poate asigura supravieţuirea, alături de tranzacţionarea cu LNG către pieţe depărtate şi fără conexiune tip conductă.

În 2012 Gazprom a realizat un profit de 38 miliarde de dolari, rezultat ce o plasează pe primul loc în topul companiilor producătoare de gaz din lume, şi pe locul trei în topul celor mai profitabile companii, după ExxonMobil (45,2 miliarde de dolari) şi Apple (41,7 miliarde de dolari).