DESCARCĂ PDF

Pentru mulți ani, tehnologiile de tip CCUS (Carbon – Capture, Utilisation and Storage / Captare, Utilizare și Stocare a Carbonului) s-au concentrat pe industria minieră și termocentralele pe bază de cărbune ca principali beneficiari. Anii din urmă au adus însă o intensificare a obligațiilor de protecție a mediului prin reducerea amprentei de carbon emis în atmosferă pentru un număr important de industrii, astfel că la marile centrale electrice pe bază combustibil fosil (cărbune), se adaugă acum și tot mai mult pentru deceniile următoare, rafinăriile și unitățile de procesare a gazelor naturale, precum și industriile generatoare de mari cantități de CO₂ (îngrășăminte, oțelării, fabrici de ciment, incinerarea deșeurilor, industrie chimică, producție de hidrogen).

Proiectul Getica plasase România într-o poziție avantajoasă pentru a fi unul dintre pionierii la nivel global în implementarea tehnologiilor de tip CCUS.

Eșecul acestui proiect a ținut în mod esențial de insuficienta implicare și consistență în abordare din partea statului român (politici, cadru legislativ și de reglementare, leadership) și a companiilor administrate de stat.

Grupul de lucru Energynomics: „Rolul industriei de petrol și gaze în captarea, utilizarea și stocarea CO₂”, desfășurat la data de 7 mai 2020, și-a propus să reia analiza asupra perspectivelor de dezvoltare a soluțiilor de captarea, transport, utilizare și stocare a emisiilor de carbon (CO₂) în România. Obiectivul general a fost accelerarea intervențiilor publice în vederea demarării unui program național sau cel puțin a unor proiecte pilot de tip CCUS la nivel național.

Grupul de lucru a reunit 8 experți și a funcționat în baza regulilor Chatham House – participanții sunt liberi să utilizeze informațiile primite, dar nici identitatea, nici afilierea participanți nu pot fi dezvăluite. Conversația a fost moderată de Gabriel Avăcăriței, redactor șef Energynomics, iar acest White Paper sintetizează ideile exprimate în Grupul de lucru.